Reprezentanții Alianței pentru Agricultură și Cooperare, formate din Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România - ,,PRO AGRO”, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – ,,LAPAR” , Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – ,,UNCSV”, Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România - ,,Forumul APPR”, transmit un nou apel la solidaritatea și spiritul european al tuturor fermierilor români, pe care îi încurajează să se alăture protestului nostru, pentru demnitate și respect, organizat în 07 aprilie, în diferite puncte ale țării, conform anexei prezentei informări.

Manifestul organizat în 7 aprilie se fundamentează pe nevoia de stabilitate și predictibilitate a fiecărui fermier din România, pe dorința noastră comună de a continua să ne desfășurăm activitatea în condiții de egalitate cu oricare fermier european, de a fi susținuți și protejați în misiunea noastră de către decidenții europeni și naționali.

Prin urmare, neafilierea la o formă de asociere nu trebuie și nu poate fi un impediment pentru fermierul care dorește să fie ascultat, deoarece acest protest este al fermierilor români.

Susținerea valorilor comune reprezintă calea normală, europeană, prin care efortul și investițiile realizate de fermierii români pot fi cuantificate  în scopul asigurării securității și siguranței alimentare a țării, dar și pentru continuarea  unei activități de tradiție, definitorie pentru țara noastră, așa cum este agricultura.

Reamintim că această formă extremă de manifestare este consecința nemulțumirii și dezamăgirii profunde a fermierilor români  în legătură cu soluția găsită de Comisia Europeană la problemele și dezechilibrele grave cu care se confruntă sectorul agro-alimentar din țara noastră, pe fondul distorsiunilor de piață cauzate de conflictul armat din Ucraina.  Eliminarea totală, începând cu mijlocul anului trecut, a taxelor vamale pentru toate mărfurile din Ucraina, a exportat, în plan comercial, efectele războiului în țările limitrofe printr-un efect de dumping involuntar, deoarece a stimulat fermierii ucraineni să vândă sub cost odată cu forțarea ritmului fluxurilor de marfă.

Această măsură nu a ajutat și nu îi va ajuta pe fermierii ucrainieni să își reia ciclul de producție în condițiile unei escaladări puternice a cheltuielilor cu inputurile, în schimb  a perturbat extrem de puternic piața din România.

Pentru o mai buna centralizare a acțiunilor desfășurate de fermieri și pentru a facilita preluarea și diseminarea informațiilor de către presa locală, națională și cea europeană, au fost create o pagina de Facebook  https://www.facebook.com/roagri2023 și un grup dedicat fiecărui punct de manifestație, unde se pot urmări pozele, filmările și acțiunile  marcate pe Facebook cu hashtagul #roagri.

De asemenea, participanții la manifestație, pot publica în grupul dedicat acestui eveniment, creat pe Facebook, accesând următorul link: https://www.facebook.com/groups/1156533151694982.

Nu în ultimul rând, reafirmăm că acest protest se dorește a fi unul în care nemulțumirile vor fi adresate pașnic, în acord cu ideile și valorile europene și aliniat la ideile fundamentale din Art 39 al TFUE.

În numele tuturor membrilor și organizațiilor membre ale celor 4 organizații.

PRO AGRO
Ionel ARION

LAPAR
Nicolae VASILE

UNCSV
Mircea BĂLUȚĂ

Forumul APPR
Nicolae SITARU

Pentru informații suplimentare: office@agri-co.ro

ANEXĂ
Puncte de organizare a acțiunilor de protest:

PREȘEDINȚIA ROMÂNIEI,
Domnului Președinte Klaus Werner IOHANNIS

GUVERNUL ROMÂNIEI,
Domnului Premier Nicolae CIUCĂ

MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE,
Domnului Ministru Petre DAEA

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE,
Domnului Ministru Bogdan AURESCU

Ref: Alocarea insuficientă de fonduri pentru fermierii români, în contextul de criză generat de conflictul prelungit din Ucraina

Stimate Domnule Președinte,
Stimate Domnule Premier,
Stimate Domnule Ministru,

Federația Națională PRO AGRO, LAPAR si UNCSV  în numele fermierilor și cooperativelor din România, readuce în atenția dumneavoastră dificultățile majore prin care trece sectorul agricol în contextul prelungirii conflictului armat din Ucraina.

În calitatea sa de stat cu graniță comună cu Ucraina, România a oferit sprijin necondiționat pentru refugiații ucraineni și a contribuit fără rezerve la facilitarea tranzitului produselor agricole din Ucraina către statele din Uniunea Europeană și către destinații terțe.

Fermierii români au arătat solidaritate deplină în relația cu agricultorii ucraineni și au înțeles că este important ca, în aceste momente dificile, să contribuie pentru a evita extinderea problemelor generate de conflict, printr-o criză a alimentelor în statele din lumea a treia.

Adoptarea de către Consiliu a regulamentului care permite liberalizarea temporară a comerțului, precum și alte concesii comerciale cu privire la anumite produse ucrainene, au generat, pe lângă efectele dorite, consecințe colaterale negative, care au afectat direct activitatea și stabilitatea financiară a fermierilor noștri, determinându-le pierderi contabile, situații financiare deteriorate, constituiri de TVA și impozit pe diferențele negative și suportarea costurilor generate de aceste situații. Aceste aspecte au fost reclamate de un număr din ce în ce mai mare de membri ai structurilor semnatare.

România se află din martie 2022 sub presiunea fluxurilor ucrainene. Tarifele pentru diferitele componente ale logisticii au crescut necontrolat (de cel puțin 5 ori), iar fermierii români au fost penalizați din cauza costurilor ridicate. Disponibilitatea mijloacelor de transport: vagoane, camioane, barje, etc. a constituit un alt impediment major, pentru că toate au fost deviate către punctele de trecere pentru a transporta marfa ucraineană, proprietarii firmelor de logistică au fost atrași de prețurile mari plătite de vânzătorii ucraineni.

Volumele suplimentare de marfă ucraineană au exercitat presiuni extreme asupra prețurilor, creând mari scăderi pe piața grâului, porumbului, rapiței, cărnii de pasăre și ouă, miere, lapte, etc.

Am subliniat, în repetate rânduri, problemele generate de amestecul de către intermediari a produselor din Ucraina cu cele din România și vânzarea lor fără a se specifica originea corectă; acest lucru afectează imaginea României pe piața internațională și va avea un efect pe termen lung asupra prețurilor produselor din România. Neconformitățile și abaterile de la standardele de calitate zădărnicesc eforturile, deloc puține, ale fermierilor europeni de a fi furnizori de hrană curată.

  Prin rolul său de reprezentant al intereselor fermierilor și cooperativelor din România, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a solicitat încă din mai 2022 introducerea unor clauze de salvgardare în legislația privind eliminarea tarifelor de import pentru Ucraina; aceste clauze nu au fost însă incluse, decidenții europeni dând doar asigurări că vor veghea îndeaproape și vor acționa în cazul unor dereglări.

Dereglările s-au arătat curând și au fost suportate cu bună-credință de către fermierii români, care nu au avut alt sprijin decât propria inventivitate și propriile resurse.

Solidaritatea nu poate fi într-un singur sens și povara consecințelor războiului nu poate fi suportată doar de statele limitrofe zonei de conflict, ci trebuie distribuită în egală măsură între Statele Membre! Fiindcă nu putem schimba geografia, există nevoia unor măsuri de sprijin echitabile. Eforturile fermierilor români și nevoile lor, strict legate de consecințele războiului, au fost supuse atenției autorităților române și a celor europene în repetate rânduri.

Este o concurență neloială la adresa României, la adresa noastră, a fermierilor și cooperativelor: din moment ce nu avem voie să cultivăm plante rezultate din tehnici de ameliorare moderne, cum putem să importăm produse agroalimentare GMO fără trasabilitatea necesară, conform regimului lor de reglementare?

Considerăm că România are o mare problemă legată de reprezentarea interesului național într-un context internațional. Este o lipsă de corectitudine și solidaritate între țările membre UE pentru rezolvarea acestei probleme punctuale de criză.

Considerăm că fără acordarea unui ajutor financiar de minim 100 euro/tona de produs pentru mărfurile agricole blocate în magaziile/silozurile fermierilor în această perioadă, vom discuta de FALIMENTUL Fermierilor Români, în anul 2023. Estimăm că pentru cca 2 mil de tone blocate în stocuri, impactul financiar asupra fermierilor din România este de cca. 200 milioane de euro, în minus. Fermierii au înființat culturi agricole cu costuri mari de producție în 2022 și 2023, iar prețurile mici de vânzare ale acestora conduc către vânzarea în pierdere, iar pe termen scurt și mediu înseamnă falimentul și dispariția majorității fermierilor autohtoni.

În acest context, subliniem că suma de 10 milioane de euro propusă a fi alocată României din rezerva de criză a UE este ridicol de disproporționată în raport cu pagubele grave suferite de sectorul agricol românesc. Compensările primite de fermieri ar fi absolut neglijabile și fără niciun efect. Suma necesară este de cel puțin 200 milioane de euro.

Solicităm public Domnule Președinte Klaus Werner IOHANNIS, Domnule Premier Nicolae CIUCĂ, Domnule Ministru Petre DAEA, Domnule Ministru Bogdan AURESCU, să sprijiniți energic fermierii autohtoni și România, să generați discuții imperative în cadrul forurilor europene despre necesitatea ca agricultura românească să beneficieze urgent de fonduri compensatorii mult mai consistente, de cca. 200 milioane de euro din motivele pe care vi le-am expus cu ocazia demersurilor noastre repetate și  numeroase pe acest subiect, din care o anexăm pe cea mai recentă dată.

În absența unor demersuri decisive, în al doisprezecelea ceas, puneți sub semnul întrebării supraviețuirea multor afaceri din Agricultură!

Vă mulțumim pentru înțelegerea acestei situații-limită și pentru susținerea cauzei  agriculturii românești.

În numele tuturor membrilor și organizațiilor membre ale celor 3 organizații

PRO AGRO - Ionel ARION

LAPAR - Nicolae VASILE

UNCSV - Mircea BĂLUȚĂ

Alianța pentru Agricultură și Cooperare își declară solidaritatea și susținerea față de manifestul pașnic al fermierilor cehi, organizat între 15 și 16 septembrie 2022, la Praga, cu ocazia reunirii Consiliului informal AgriFish.

Fermierii vor retransmite miniștrilor reuniți la Consiliul de Miniștri – AGRIFISH, principalele probleme cu care se confruntă cu scopul de a trage un nou semnal de alarmă cu privire la incertitudinea viitorului agriculturii europene, greu încercată în ultimii ani.

Măsurile solicitate de fermierii din Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia, Bulgaria, Croația, Estonia, Lituania și România au luat forma unui Memorandum care va fi prezentat miniștrilor în cadrul unei Conferințe de presă, care va avea loc în fața Centrului de Congrese din Praga, unde vor defila convoaiele pașnice ale fermierilor prezenți.

Cele 4 organizații membre ale Alianței pentru Agricultură și Cooperare (PRO AGRO, LAPAR, APPR și UNCSV) sunt semnatare ale Memorandumului de la Praga, prin care alături de omologii din celelate state semnatare, solicită sprijin politic pentru implementarea unor măsuri de protecție pentru fermieri și cooperative, astfel:

Măsuri pe termen scurt:

1) Suspendarea certificatelor de emisie cel puțin pe termen scurt;

2) Limitarea prețurilor la energie și compensarea fermierilor pentru prețurile ridicate la îngrășăminte și alte inputuri agricole vitale;

3) Suport pentru ca produsele agricole ucrainene să ajungă pe piețele de export ale țărilor terțe, unde aceste produse sunt foarte necesare, dar în același timp trebuie să se implementeze măsuri care să contribuie la atenuarea problemelor logistice, a prețurilor de piață și a veniturilor pentru fermierii locali din statele membre relevante. Este crucial să fie protejați producătorii naționali de pericolul de a fi victime ale circumstanțelor cauzate de liberalizarea importurilor din Ucraina, circumstanțe care vor duce la anumite falimente ale fermierilor autohtoni;

4) Extinderea cadrului temporar de criză pentru a permite statelor membre să utilizeze flexibilitatea prevăzută de normele privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia în contextul invaziei Ucrainei de către Rusia;

Măsuri pe termen lung:

1) Promovarea autosuficienței energetice a fermierilor, inclusiv prin forme de asociere cu rol economic ale acestora;

2) Având în vedere creșterea sarcinii birocratice asupra fermierilor, provocările climatice existente, impactul potențial al implementării Pactului Verde european, impactul crizei globale și necesitatea de a consolida securitatea alimentară, este necesară o creștere a finanțării în cadrul Politicii Agricole Comune

3) Alocarea de fonduri/resurse europene pentru cercetarea ameliorării, precum și susținerea unei poziții bazate pe o bază pur științifică privind dezvoltarea de noi soiuri rezistente, inclusiv NGT;

4) Respingerea oricărei obligații stabilite prin proiectul de Regulament SUR de a reduce cantitățile de pesticide utilizate de statele membre care au un consum de Produse de protecția plantelor sub media europeană;

5) Creșterea limitei ajutorului de minimis pentru producția agricolă primară.

Fermierii europeni sunt hotărâți să nu cedeze presiunilor constante pe care politicile europene recente le exercită asupra activității lor și să își intensifice formele de protest dacă nu vor exista reacții pozitive la solictările lor.

După multe dezbateri și amânări, Comisia Europeană a lansat Miercuri, 22 iunie 2022, varianta oficială a Regulamentului privind Utilizarea Sustenabilă a Pesticidelor (SUR), care va înlocui Directiva privind utilizarea durabilă a pesticidelor (SUD), adoptată în 2009 ca una dintre acțiunile ulterioare ale strategiei tematice a Comisiei privind utilizarea durabilă a pesticidelor.

Prin Directivă, statele membre au fost obligate să pună în vigoare dispozițiile naționale care transpun SUD în dreptul lor intern până la 26 noiembrie 2011. În baza gradului și modului de implementare a Directivei la nivel național, Comisia a considerat că este oportun să realizeze o evaluare de rezultat, efectuată și ca o evaluare back-to-back  (încorporează o evaluare a impactului). Comisia a transmis că datele colectate în cadrul acestei evaluări stau la baza redactării noului cadru legislativ privind utilizarea pesticidelor la nivelul Uniunii. Acesta se dorește a fi unul dintre instrumentele de implementare a obiectivelor ale Strategiei ”Fark to Fork”.

Din punct de vedere material, Comisia a adoptat o poziție de forță: a optat pentru un Regulament care înlocuiește o Directivă, iar asta presupune o diferență de abordare din punct de vedere al alinierii și raportării la dreptul național al fiecărui stat; spre deosebire de Directivă, Regulamentul se va aplica întocmai în legislația țării.

Conform noi versiuni lansate de Comisie, articolul 5 a fost modificat, conținând acum două componente ale obiectivului de reducere: Obiectiv ”Intensitate ” și Obiectiv ”Utilizare și risc”.

• Conform Obiectivului de intensitate, țintele de reducere se încadrează între 35% (statele a căror medie de consum în intervalul 2015-2017 este mai mică de 70% raportat la media U.E) și 65% (statele a căror medie de consum în intervalul 2015-2017 mai mare de 140% raportat la media U.E). Există și o țintă intermediară, de 50% pentru acele state a căror medie de consum în intervalul 2015-2017 se situează între 70 % și 140 % din media Uniunii.

La acest obiectiv, România trebuie să reducă cu 35 de procente consumul de pesticide, întrucât se situează sub media U.E ca nivel a consumului.

• Obiectivul de ”Utilizare și risc” își propune să penalizeze sau, după caz, să recompenseze în funcție de comportamentul statelor membre cu privire la consumul de pesticide.

Comisia a ales ca repere de evaluare a fluctuațiilor de consum, compararea consumului din intervalul 2011-2012-2013 cu cel din 2015-2016-2017.

Pentru statele care înregistrat o scădere, Comisia a introdus un coeficient de bonificare: ”în cazul în care un stat membru a realizat o reducere mai mare a utilizării și a riscului produselor chimice de protecție a plantelor decât media Uniunii între media anilor 2011, 2012 și 2013 și media anilor 2015, 2016 și 2017, o cifră care se stabilește scăzând din 50% diferența dintre reducerea realizată și reducerea medie a Uniunii”.

Diametral opus, în cazul în care statul membru a raportat o creștere, se va aplica un coeficient de penalizare, sub rezerva că ținta maximă de reducere a pesticidelor nu poate depăși 70%: ” în cazul în care un stat membru a crescut utilizarea și riscul produselor chimice de protecție a plantelor sau a realizat o reducere mai mică decât media Uniunii între media anilor 2011, 2012 și 2013 și media anilor 2015, 2016 și 2017, cifră care se stabilește prin adăugarea  la 50% a diferenței dintre reducerea sau, după caz, sporul realizat și reducerea medie a Uniunii, dar fără a depăși 70%.”

Conform Regulamentului, Statele Membre trebuie să stabilească un procent de reducere situat între cele două obiective, astfel:

• ținta minimă de reducere nu poate fi mai mică de 35%
• ținta maximă de reducere nu poate fi mai mare de 70%.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare, împreună cu stalele membre Copa-Cogeca, a făcut numeroase demersuri către organizațiile europene, dar și cele naționale pentru a trage un semnal de alarmă asupra impactului pe care îl va avea acest Regulament asupra agriculturii românești.  Prin lobby-ul întreprins, a reușit să convingă Comisia Europeană să ia în considerare consumul actual al statelor membre în stabilirea țintelor de reducere și nu aplicarea unui procent standard de reducere fără a se ține cont de particularități.

Un prim pas a fost făcut prin ajustarea corespunzătoare a textului Regulamentului, însă nu este suficient.

În lumina noilor prevederi, România trebuie să reducă cu 35% consumul de pesticide (calculat ca fiind media anilor 2015-2016-2017, conform prevederilor din Regulament) până în 2030.

La un calcul estimativ, dacă media 2015-2017 este de cca. 0,640 kg/ha, România trebuie să atingă, în 2030 un consum de 0,416 kg/ha, ceea ce este insuficient, având în vedere că pentru o producție competitivă la nivel european este nevoie de minimum 1.5 kg/ha.

Strategiile Pactului Verde sunt strategii cu bază politică, prin urmare reprezentanții Alianței solicită, din nou, sprijinul autorităților naționale și reprezentaților de la Bruxelles: este necesară o implicare mai mare a politicului, care să retransmită mesajul fermierilor români către Vicepreședintele Frans TIMMERMANS: România nu se poate alinia la aceste ținte de reducere a pesticidelor fără a avea la dispoziție alternative eficiente de combatere a dăunătorilor, la prețuri accesibile!

Solicităm sprijin și implicare din partea politicienilor și autorităților din România, mai ales că dinspre conducerea Comisiei Europene(filiera socialistă) vin semnale puternice că se dorește implementarea pactului verde fără a ține cont de crizele intervenite și repercursiunile asupra fermierilor și sectorului agroalimentar condamnându-i pe fermierii români la lipsă de competitivitate atât în cadrul pieței unice, dar mai ales  față de fermierii din state terțe. 

Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, însumează aproximativ 3500 de membri care lucrează o suprafață totală de 2,5 mil ha, la care se adaugă 1,5 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează a cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului alimentar românesc.

Pentru informații suplimentare: office@agri-co.ro

Din păcate culturile agricole semănate în toamna anului 2021 sunt afectate în diferite grade de secetă cruntă pe o suprafață foarte mare a României. Din cauza lipsei de precipitații, culturile de toamnă au îmbătrânit prematur și au ajuns la maturitate mult mai devreme sau chiar s-au uscat în unele zone calamitate. Sunt foarte multe zone unde recoltarea culturilor nu va fi rentabilă, prin urmare vor fi introduse pe tarlale animale pentru păscut sau plantele vor fi tocate pentru zootehnie sau încorporare în sol.

În acest sens facem un apel la toți fermierii să analizeze toate culturile înființate în toamnă și dacă sunt calamitate într-o proporție mai mare de 30%, să completeze și să depună în regim de urgență la Primărie înștiințarea de daune la culturile agricole înființate în toamna anului 2021, daune cauzate de seceta severă pedologică și atmosferică, folosind modelul din link-ul de mai jos, preluat din ordin.

DRAFT MODEL INSTIINTARE CALAMITATI SECETA

Facem acest apel pentru că autoritățile condiționează demararea constituirea/actualizarea comisiilor de numărul de cereri înregistrate și de aceea sunt necesare solicitările Dumneavoastră.

Este foarte important să existe o mobilizare a tuturor fermierilor afectați pentru a exista o singură deplasare a Comisiei pentru evaluarea și constatarea pabubelor pe raza U.A.T. și putea să fie finalizat procesul de realizare, validare, centralizare și comunicare către Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Reamintim că aceste procese verbale sunt foarte importante atât pentru a informa APIA și ANAF pentru înregistrarea drept cheltuieli eligibile în contabilitate și TVA deductibil, cât și pentru acordarea unor despăgubiri în funcție de cât de gravă și de mare va fi amplitudinea la nivel național. Ne așteptăm ca efectele secetei pedologice severe să se resimtă în majoritatea județelor din țară la culturile de primăvară.

Pentru a veni în sprijinul fermierilor care au culturile afectate de secetă, Alianța a insistat la conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale să solicite oficial la Ministerul Afacerilor Interne, către toate prefecturile, consiliile județene, U.A.T.-urile din țară și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, constituirea/actualizarea în regim de urgență a comitetelor și să se deplaseze acolo unde sunt solicitări pentru a avea timp să evalueze toate suprafețele afectate pentru care sunt cereri, având în vedere că se va devansa perioada recoltatului și că se pot utiliza încă din acest moment pentru Zootehnie. 

Totodată am insistat să întreprindă toate demersurile legale necesare pentru actualizarea sau emiterea unui nou ordin și publicarea acestuia cu celeritate în Monitorul Oficial, care să țină cont de specificitățile existente în 2022 și noile termene care se impun.

Pentru informații suplimentare: office@agri-co.ro.

Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare efectuează în perioada 27-29 aprilie 2022 o nouă vizită de lucru la sediul Copa-Cogeca. În calitate de reprezentantă a fermierilor și cooperativelor din României la organizația europeană, Alianța a mers la Bruxelles pentru a face cunoscute pozițiile agricultorilor și cooperativelor din România în această perioadă foarte antrenantă din punct de vedere legislativ.

Agenda de lucru a delegației române a fost una încărcată, care a reușit să atingă cele mai importante teme ale momentului pentru agricultura europeană.

În cadrul reuniunii Cogeca Praesidium și a ședinței comune a Copa și Cogeca delegația română a discutat și analizat, împreună cu delegațiile celorlalte state membre, ultimele documente și comunicate ale Comisiei Europene privitoare la:

I. Politica Agricolă Comună 2023-2027 – statusul legislației secundare și conținutul primei tranșe de scrisori de observație;

II. Revizuirea actuală a Directivei pentru utilizarea durabilă a pesticidelor (SUD)  și propunerea pentru un Regulament privind utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor;

III. Modul de implementare al derogărilor din 23 martie 2022 (REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2022/467 și DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2022/484) de către statele membre;

IV. Statusul inițiativelor privind noile tehnici de ameliorare (NTG) și rolul lor în implementarea strategiei ”Farm to Fork”;

V. Posibilul impact asupra fermierilor români al deciziei Comisiei de a elimina taxa pe import pentru produsele agricole primare și procesate din Ucraina;

VI. Schimb de opinii privind piața îngrășămintelor și posibilele căi de urmat în contextele actuale;

VII. Schimb de opinii cu Janusz Wojciechowski (Comisar pentru agricultură) cu privire la invazia rusă în Ucraina și la situația pieței;

VIII. Schimb de opinii cu Florika Fink-Hooijer (director general al DG ENVI) cu privire la  Directiva privind emisiile industriale, Strategia din domeniul biodiversității și refacerea naturii.

În ultima zi a vizitei de lucru, reprezentanții Alianței au participat la Copa Praesidium pentru un schimb de opinii cu Máximo Torero Cullen (economist-șef) cu privire la analiza Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) privind modul în care conflictul din Ucraina afectează securitatea alimentară a țărilor terțe și acțiunile în curs de desfășurare pentru a răspunde celor mai urgente nevoi și pentru a sprijini producția de alimente.

Printre concluziile trase la finalul zilelor de lucru:

-  Între fermieri, cooperative și reprezentanții politici există, în continuare, o discrepanță de viziune;

- Țintele obligatorii de reducere a pesticidelor ar trebui să fie stabilite în funcție de consumul actual al fiecărui stat raportat la media europeană și ținând cont de particularități;

-  Prin implicarea Alianței și Copa Cogeca s-a reușit amânarea includerii criteriilor tehnice de examinare pentru sectorul agricol din actul delegat privind finanțarea durabilă;

-  Am susținut împreună cu celelalte organizații din Copa Cogeca modificarea anexei 4 la Directiva Habitate pentru a permite bonitarea efectivelor de animale sălbatice și gestionarea adecvată a populației acestora pentru ca fermierii, în special, cei care se ocupă cu păstoritul, să își protejeze efectivele de animale.

- Comisia trebuie să ofere sprijin financiar pentru statele care găzduiesc refugiați – posibilitatea alocării de fonduri din bugetul alocat Dezvoltării Rurale;

- Contextul actual determină luarea unor decizii imediate care să ducă la deblocarea aprovizionării cu materie primă / proteină vegetală atât de necesară sectorului zootehnic. Totuși, decizia CE de acordare a unei derogări la plata taxele de import pentru introducerea pe piața U.E a produselor de proveniență Ucraineană, poate genera dezechilibre majore pentru fermierii români, prin urmare sunt necesare măsuri de compensare și controlul pieței comune; temerile noastre vizează impactul imediat asupra prețurilor la cereale în port, ceea ce poate afecta profitabilitatea fermierilor români care au avut și vor avea în continuare costuri de producție ridicate.

- Scrisorile de observații la planurile naționale strategice au fost publicate pentru 19 state membre, găsiți aici link:https://ec.europa.eu/info/food-farming

Pentru informații suplimentare: office@agri-co.ro

Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, însumează aproximativ 3500 de fermieri care lucrează o suprafață totală de 2,5 mil ha, la care se adaugă 1,5 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează a cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului agroalimentar românesc.

Reprezentanții celor patru organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, au efectuat o vizită de lucru la Bruxelles, la sediul mai multor instituții și organizații europene.

Delegația română a fost alcătuită din președintele PRO AGRO, Ionel ARION, vicepreședintele PRO AGRO, Marius MICU, președintele L.A.P.A.R., Nicu VASILE, președintele U.N.C.S.V, Mircea-Paul BĂLUȚĂ, și, din partea A.P.P.R.,   vicepreședintele Theodor ICHIM și Cristina CIONGA, director afaceri europene.

O parte importantă a vizitei a fost dedicată întâlnirii cu conducerea organizației-umbrelă a fermierilor europeni, Copa-Cogeca. Din partea acesteia, au fost prezenți la reuniune președinta COPA, Christiane LAMBERT, președintele Cogeca, Ramon ARMENGOL, secretarul general, Pekka PESONEN, Paulo GOUVERIA - Chief Policy Advisor PAC, Oana NEAGU – director General Affairs și Camelia GYORFFY – Senior Policy Advisor PAC.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare a făcut acest demers pentru a transmite cât mai clar poziția fermierilor români în perioada dificilă pe care o traversează Europea, cu implicații deosebite pentru sectorul agricol. Tema discuțiilor a avut ca pilon central contextul crizei generate de războiul ruso-ucrainian,  măsurile necesare pentru asigurarea siguranței și securității alimentare prin relaxarea unor prevederi din noul PAC, printre care, cu efect imediat, cultivarea pârloagelor, utilizarea tratamentelor fitosanitare pe suprafețele cu leguminoase din zonele cu interes ecologic (ZIE),  adaptarea implementării măsurilor care să ducă la atingerea țintelor cantitative de reducere a pesticidelor și fertilizanților în funcție de condițiile specifice ale fiecărui Stat Membru și într-un calendar realist, care să nu amenințe sistemul de securitate alimentară al Uniunii și al partenerilor săi. Prin acest prim pachet de măsuri se urmărește creșterea producției agricole și agroalimentare a U.E. și păstrarea echilibrului piețelor, iar România este pregătită să își asume un rol cheie în a oferi stabilitate. Această stabilitate, însă, impune decidenților politici să caute urgent soluții rezonabile pentru agricultori, care să le conserve competitivitatea în condițiile actuale, în care se confruntă cu o escaladare fără precedent a costurilor de producție și o înăsprire a restricțiilor legate de tehnologiile pe care le pot utiliza. România este, în acest moment, statul membru care poate juca un rol decisiv în creșterea aprovizionării cu cereale și proteină vegetală a Uniunii – dar pentru aceasta are nevoie de o flexibilitate rezonabilă în aplicarea condițiile de înverzire, de decizii înțelepte ale managerilor de risc europeni în privința accesului la tehnologii și instrumente de inovare în agricultură, precum și de măsuri pe termen scurt și mediu care să le asigure accesul (atât cantitativ, cât și din perspectiva prețului) la inputuri agricole.

La finalul acestei vizite de lucru, s-a concluzionat că Alianța pentru Agricultură și Cooperare va întreprinde, cu sprijinul echipei Copa-Cogeca, toate demersurile necesare pentru a face cunoscute nevoile fermierilor români, la nivelul decidenților politici europeni; potențialul agricol al României nu poate fi neglijat, mai ales în aceste momente.

Delegația Alianței a avut, de asemenea, întâlniri cu eurodeputații români Carmen AVRAM și Alin MITUȚA pentru a le prezenta provocările cu care se confruntă fermierii și soluțiile pe care aceștia le propun. Unul din mesajele-cheie transmis acestora este nevoia de susținere a conceptului de "zonare" în privința implementării diferitelor măsuri ce vor fi adoptate în următoarea perioadă în susținerea sectorului agricole pentru a face față noului context. Emisarii Alianței au reliefat că este foarte important ca principiile în alocarea resurselor sa fie respectate, dar adaptarea și punerea în practică a măsurilor sa fie făcută de fiecare stat membru în funcție de specificitățile și particularitățile sale pedoclimatice, demografice, a structurilor de producție. Trimișii României în Parlamentul European au fost interesați de această abordare, pe care o consideră deosebit de constructivă și utilă în a permite diferitelor State Membre să-și atingă potențialul în sectorul agro-alimentar și s-a agreat continuarea dialogului pe probleme punctuale, în interesul fermierilor români.

Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, însumează aproximativ 3500 de fermieri care lucrează o suprafață totală de 2,5 mil ha, la care se adaugă 1,5 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează a cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului agroalimentar românesc.

Pentru informații suplimentare: office@agri-co.ro

Cu urmare a demersurilor intense întreprinse de Alianța pentru Agricultură și Cooperare către Copa-Cogeca și autoritățile naționale pentru obținerea unor derogări de la Pactul Verde European în contextul conflictului ruso-ucrainian, Comisia a anunțat că este dispusă să accepte derogări importante de la Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al  Parlamentului European și al Consiliului și de la Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 al Comisiei în ceea ce privește punerea în aplicare a anumitor condiții referitoare la plata pentru ecologizare pentru anul de cerere 2022.

Cele mai importante pentru fermierii noștri, cu un impact imediat, constau în derogarea de la articolul 44 alineatul (4) din Regulamentul mai sus amintit, permițând statelor membre să decidă ca terenurile aflate în pârloagă să fie considerate o cultură distinctă, chiar dacă aceste terenuri au fost pășunate sau recoltate în  scop de producție.

De asemnea, prin derogare de la articolul 45 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014, pentru anul de revendicare 2022, statele membre pot decide ca terenurile necultivate să fie considerate zonă de interes ecologic în temeiul articolului 46 alineatul (2), primul  paragraf, litera (a), din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, chiar dacă aceste terenuri au fost pășunate sau recoltate în scop de producție sau au fost cultivate.

Se va aplică factorul de ponderare stabilit pentru terenurile aflate în pârloagă în anexa X la Regulamentul (UE) 1307/2013.

La fel de importantă este derogarea de la articolul 45 alineatul (10b) din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014, derogare care permite utilizarea de produse de protecție a plantelor în acele zone destinate pășunării sau recoltate în scopuri de producție.
 
Cu privire la un alt obiectiv al Alianței pentru Agricultură și Cooperare privind o strategie pentru creșterea producției de proteaginoase la nivelul Uniunii, în cadru Consiliului AGRI-FISH de astăzi, 21 martie 2022, a fost prezentată o notă informativă intitulată „Îmbunătățirea potențialului proteinelor pe bază de plante în Europa, în conformitate cu obiectivele stabilite în Pactul verde european”. Acesta a fost inițiată de reprezentanța austriacă și a primit sprijinul a alte 19 state membre, printre care și România.
Ministrul agriculturii, domnul Adrian Ionuț-CHESNOIU, a susținut în cadrul Consiliului AGRI-FISH această inițiativă, declarând că este binecunoscut faptul că Uniunea este dependentă de importuri proteice din țări terțe, dintre care 76% din provin din soia și șroturi din soia. A transmis că România va sprijni demersul prin cultivarea unor soiuri de proteaginoase și leguminoase cu potențial mare de producție și cu rezistență crescută la condițiile climatice.
 
În urma dezbaterilor, președinția franceză a concluzionat că este absolut necesară dezvoltarea, în continuare, a producției de proteine ​​vegetale și a surselor alternative de proteine ​​animale în UE și a invitat Comisia să prezinte o strategie UE de tranziție a proteinelor, care încurajează cultivarea de proteine ​​vegetale pentru alimente și hrană pentru animale în UE, precum și utilizarea altor surse durabile de proteine.
 
Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, însumează aproximativ 3500 de fermieri care lucrează o suprafață totală de 2,5 mil ha, la care se adaugă 1,5 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează a cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului agroalimentar românesc.
 
Pentru informații suplimentare: office@agri-co.ro

Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România - ,,PRO AGRO”, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – ,,LAPAR” și Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – ,,UNCSV”   ., apreciază că proiectul de modificare și completare al Legii vânzării terenurilor intervine asupra unei legi organice, care a făcut obiectul unor consultări și dezbateri intense și care a fost deja trecută prin filtru Curții Constituționale a României cu privire la anumite aspecte reclamate de către actualii inițiatori, legea fiind promulgată de Președintele României și intrat în vigoare la 13.10.2020.

Considerăm total neadecvată și lipsită de fair play atitudinea Comisiei Juridice de Senat care a refuzat dezbaterea și a forțat trecerea tacită a proiectului în varianta inițiată, deși au fost transmise nenumărate solicitări din partea organizațiilor de fermieri, care au menționat că doresc dezbateri.

Obiectivul principal al Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan, actualizată la zi, este să reducă și să combată specula cu terenuri și fenomenul de acaparare a terenurilor din România, fiind exemplul negativ cel mai elocvent din U.E, iar acest lucru trebuie adăugat la scopul legii. Se impune reglementarea corespunzătoare a pieței funciare în vederea menținerii stabilității economice pe plan local, regional și național în vederea atingerii obiectivelor de interes național pe termen mediu și lung.

Recomandăm de asemenea elaborarea unor noi instrumente de colectare a datelor privind structura regimului funciar în Romania, implementată cu sprijinul autorităților statului care țin de securitatea națională, cu date referitoare la utilizarea terenurilor, caracteristicile sociale ale proprietarului terenului sau arendașului, relația proprietarului cu terenurile aflate în posesia sa, etc.

Suntem singura țară din UE care nu are o situație statistică din care să reiasă concret ce suprafață de teren este deținută în proprietate și ce suprafață este exploatată de străini pe persoană fizică sau prin intermediul unor societăți comerciale, pe acțiuni, fonduri de investiții, etc.

Facem un apel la parlamentari să conștientizeze, susțină și asigure, că forma proiectului legislativ aprobat, menține condițiile privind domiciliul național, obligația achitării unui impozit de 80% pentru diferența de preț al terenurilor extravilane vândute mai devreme de 8 ani și să fie introduse articole noi care să statueze interzicerea dării în plată dacă nu se parcurge și respectă procedura din prezenta lege, introducerea unui plafon pentru persoanele fizice și juridice care vor să achiziționez teren, rămânând ca în arendă, să se poată exploata suprafețe nelimitat, de oricine.

Așteptăm cu speranță ca parlamentarii să se aplece asupra problemelor sectorului agroalimentar din țara noastră, să întreprindă toate demersurile legale pentru a dezbate acest proiect legislativ de mare importanță pentru România și să fim invitați la aceste discuții.

În numele tuturor membrilor și organizațiilor membre ale celor 3 organizații.

PRO AGRO - Ionel ARION

LAPAR - Nicolae VASILE

UNCSV - Mircea BĂLUȚĂ

• Domnule Președinte al PSD Marcel CIOLACU,
• Domnule Copreședinți USR-PLUS Daniel CIOLOȘ și Dan BARNA,
• Domnule Președinte al PPU Daniel IONAȘCU,
• Domnule Președinte al PRO România Victor PONTA,
• Domnule Președinte al PNL Ludovic ORBAN,
• Domnule Președinte al PMP Cristian DIACONESCU,
• Domnule Președinte al UDMR KELEMEN Hunor,
• Doamnelor/domnilor eurodeputați,                                     

Alianța pentru Agricultură și Cooperare, a făcut un apel la rațiune, în speranța ca, la sfârșitul procesului de reglementare, în sesiunea plenară, Parlamentul European, să respingă amendamentul care se opune reautorizării substanței active glifosat după 31 decembrie 2022.

Având în vedere rezultatul votului de ieri, 8 iunie, în plenului PE, pe raportul privind strategia UE pentru Biodiversitate pentru 2030 (atât pentru amendamente, cât și pentru întregul raport), fermierii români, reuniți în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, mulțumesc eurodeputaților  PNL, PMP și UDMR, că au ținut cont de apelul transmis de noi, sprijinind prin acest demers important, agricultorii și cooperativele europene.

 Mulțumim Academiei de Științe Agricole și Silvice, Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Copa-Cogeca pentru punctul de vedere  exprimat:

 ,,În România glifosatul este unul din erbicidele cheie (dată fiind caracteristica sa de erbicid cu acțiune totală, biodegradabil și fără remanență), în elaborarea strategiilor fermierilor de reducere a pagubelor datorate buruienilor problemă: Shorgum halepense sp, Cirsium arvense, Xanthium strumerium, Aristolochia clematitis, Solanum niigrum, Abutilon theophrastii, Matricaria inodora, Cynodon dactylon, Arrhenatherum elatius, etc, buruieni invazive, specifice arealului de silvostepă și stepă, a căror frecventă este relativ redusă (deocamdată), in regiunile agricole ale SM din Europa Centrală. Interzicerea/ restricționarea (probabilă in viitorul apropiat), a glifosat-ului la nivel european (inițializată acum de Austria), va provoca agriculturii românești pagube greu de cuantificat, dat fiind faptul că acestea vor fi augmentate de alți vectori de reducere asociați buruienilor problemă, ca bolile și dăunătorii comuni. Totodată nevoile de combatere a buruienilor problemă vor obliga fermierii români să utilizeze erbicide specifice, mult mai costisitoare și (majoritatea) cu remanențe notabile, care vor afecta semnificativ atât costurile de producție cât și calitatea materiilor prime alimentare și furajere, prin creșterea conținutului de reziduuri fitofarmaceutice.”

Totodată, ne manifestăm profunda dezamăgire și indignare față de reprezentanții partidelor PSD, PPU, PRO ROMÂNIA și USR-PLUS,  deoarece nu au ținut cont de apelul nostru, votând împotriva fermierilor.

Apelarea de către Austria la principiul precauției  în vederea interzicerii glifosatului, este o măsură prin care se evită acordul celorlalte state membre la nivelul Grupurilor de lucru tehnice ale Comisiei, deoarece filozofia acestui articol conferă SM autonomie legislativă în plan național, în raport cu o anumită situație reglementată paneuropean. Pe de altă parte,  aliniatul 3 al art.  191/TFUE creează premisa extinderii de către Comisie a acestei restricții și în alte regiuni ale Uniunii, cu condiții de mediu asemănătoare. Incidența tot mai ridicată a modificărilor climatice asupra regiunilor agricole din Europa de Est și Centrală, induce condiții de mediu asemănătoare în arealele agricole/silvice actuale, acestea evoluând ireversibil spre areale specifice climatului temperat continental excesiv. Adoptarea acestor  restricții (interziceri de produse-fitofarmaceutice), la nivelul reglementarilor comunitare pan-europene, va pune in dificultate agricultura țărilor din ESTUL Europei, printre care se include și România.

Presupusa precauție invocată de Austria, se referă la posibilul efect cancerigen al glifosatului care, în ultimii 20 de ani, nu a putut fi dovedit științific de nici un for/instituție de specialitate abilitată. Peste 160 țări au aprobat utilizarea produselor ce conțin glifosat, atât pentru utilizare agricolă, dar și pentru utilizări industriale (întreținerea căilor de comunicații terestre și acvatice, distrugerea vegetației invazive/indezirabile din spațiile verzi urbane, aeroporturi, infrastructuri sportive și de loisir, etc.).

Vă reamintim că mai multe instituții europene si mondiale (ECHA, EFSA, JMPR - Grupul reunit al OMS și FAO privind reziduurile de pesticide), au concluzionat că substanța activă (N–fosfonometilglicina) „este puțin probabil să prezinte riscuri cancerigene asupra oamenilor din perspectiva expunerii prin alimentație".

Rezultatul votului privind respingerea amendamentului:

• 14 Voturi (Pentru) – 10 PNL, 2 PMP și 2 UDMR
• 14 Voturi (Împotrivă) – 6 PSD, 2 PRO ROMÂNIA și 6 USR-PLUS
• 2 Voturi (Abțineri) – 1 PSD și 1 PPU

În cel mai scurt timp, vor deveni vizibile repercusiunile interzicerii acestei substanțe, deoarece condițiile agropedologice și climatice din țara noastră, precum și fărâmițarea terenurilor agricole și slaba capitalizare a fermierilor autohtoni, favorizează infestarea masivă cu buruieni și dăunători. În România, glifosatul este utilizat în principal între culturi, fiind nu doar o soluție sigură și ieftină, ci, de fapt, singura soluție care face posibilă aplicarea tehnologiilor de agricultură conservativă pe care le recomandă și promovează Comisia UE în meniul de sustenabilitate, pentru a reduce amprenta asupra mediului (eroziunea, compactarea, emisiile de CO2, etc.), timpul de lucru și a crește performanță economică.

Interzicerea acestui produs și lipsa alternativelor, va presupune ca fermierii să aplice în loc de un tratament, două-trei tratamente cu produse complementare, prin care să se obțină rezultate mai puțin eficiente, mult mai costisitoare, inclusiv în vegetație, când zboară polenizatorii, care cu siguranță vor avea un impact negativ mai mare asupra mediului, costurilor de producție și produselor agro-alimentare, care vor fi suportate de toți consumatorii europeni.

În speranța conștientizării importanței și gravității rezultatului votului din 8 iunie 2021, fiind o dezamăgire pentru fermierii români, a venit momentul să arătați că mai meritați o șansă, arătând că vă pasă de reziliența sectorului agro-alimentar și de sustenabilitatea producerii de hrană de calitate superioară la prețuri accesibile pentru consumatori și corecte pentru producătorii autohtoni.

Facem apel la președinții partidelor politice din România, să binevoiască a dispune, ca înainte de susținerea punctelor de vedere și votului exercitat de toți europarlamentarii partidului pe care îl conduc, să fie consultat departamentul de agricultură, industrie alimentară și servicii conexe al partidului și organizațiile profesionale de profil, pentru a prelua și susține punctele de vedere ale specialiștilor.

Pentru că vorbim de sectorul care aprovizionează cu hrană populația, trebuie să rămână un sector sustenabil economic, strategic, de interes național, iar asta presupune ca înainte de a-si exprima puncte de vedere și să voteze eurodeputații, să existe o consultare cu MADR, Reprezentanța permanentă a României la Brusseles, între eurodeputații de la toate partidele, ASAS și organizațiile profesionale de profil, pentru a se lua o decizie prin care să susțină unitar punctele de vedere, pentru a răspunde obligației pe care o au, de a reprezenta România și nu interesul altor state sau partide europene.

Pentru garanția asigurării hranei populației, cu certitudine se pot găsi soluții imediate!

În numele tuturor membrilor și organizațiilor membre ale celor 4 organizații.

PRO AGRO - Ionel ARION

LAPAR - Nicolae VASILE

UNCSV - Mircea BĂLUȚĂ

APPR - Nicolae SITARU