Displaying items by tag: APPR

Către:

PREȘEDINȚIA ROMÂNIEI,
Domnului Președinte Klaus Werner IOHANNIS

 GUVERNUL ROMÂNIEI,
Domnului Premier Nicolae CIUCĂ

MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE,
Domnului Ministru Petre DAEA 

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE,
Domnului Ministru Bogdan AURESCU

Stimate Domnule Președinte,

Stimate Domnule Premier,

Stimate Domnule Ministru, 

Alianța pentru Agricultură și Cooperare vă informează oficial că, în urma propunerii Comisiei Europene de a prelungi eliminarea tarifelor vamale, tranzitul și importul de produse agricole și agroalimentare din Ucraina, fermierii și cooperativele agricole din România se confruntă cu probleme majore. Începând cu MARTIE 2022, costurile mari pentru serviciile de logistică/distribuție, absența unei disponibilități logistice, reducerile mari de preț pentru mărfurile ucrainene care sufocă literalmente piața românească, au afectat grav piața produselor locale și implicit veniturile sectorului agro-alimentar din România.

Suntem solidari cu poporul ucrainean și înțelegem nevoia disperată a fermierilor de a comercializa stocurile actuale de grâne, cu prețuri reduse, în pregătirea noului nou an agricol. Totuși, deși am înțeles nevoia unui culoar de tranzit, anul trecut și încercăm să îi susținem pe cei din Ucraina, să avem un spirit umanitar în legătură cu fermele lor,  nu putem face asta dacă nu avem parte de același tratament din partea Uniunii Europene și pentru fermierii români. Până acum costurile acestui culoar de solidaritate nu s-a resimțit în mod echitabil între statele membre, cele mai afectate fiind statele cu frontieră comună.

În cazul României, deși avem standarde de calitate stabilite la nivel european și implicit costuri de producție ridicate, fermierii noștri nu au acces la beneficiile pieței unice europene, în lipsa unei infrastructuri logistice care să permită acest lucru. Cu toate acestea, ne-am trezit în fața unui val de produse agro-alimentare care în loc să tranziteze România și să ajungă în tările din Africa, au ajuns în UE și chiar au rămas spre procesare și consum în România, în detrimentul fermierilor noștri. Vom sublinia că România a importat din Ucraina  peste 700.000 de tone de grâu, 30.000 tone făină de grâu, 1 million de tone de porumb, 400.000 de tone de rapiță, 400.000 de tone semințe de floarea soarelui și peste 50.000 de tone de ulei de floarea soarelui.

Prin eforturi susținute, producătorii români de produse agro-alimentare și-au construit canale de distribuție și au câștigat încrederea consumatorilor din România și Vestul Europei. Azi, ne vedem în situația în care produsele cerealiere din România sunt declasificate și refuzate la export, pentru că fie au fost contaminate cu organisme modificate genetic - GMO, fie profitând de beneficiile acestui culoar de tranzit, cereale din Ucraina au fost achiziționate și amestecate cu cele produse în România.

Stimate domni, este imperios necesar ca produsele agroalimentare din Ucraina să fie supuse unor controale sanitar veterinare în vamă pentru a nu pune în pericol sănătatea populației prin consumarea unor produse obținute din materie primă care nu respectă standardele de producție solicitate producătorilor din Uniunea Europeană.  În caz contrar, vom periclita grav sănătatea populației, plantelor și animalelor. Fermierii din statele membre sunt obligați să respecte standarde de producție ridicate, cu cheltuieli pentru atingerea ambițiilor de mediu 2030, focusate pe reducerea consumului de pesticide și îngrășăminte chimice, respectarea unor condiționalități sociale, de agromediu și climă. Cu toții trebuie să conștientizăm că produsele care rămân în România prin acest culoar de tranzit, nu au fost produse în aceleasi standarde de calitate impuse de Uniunea Europeană fermierilor europeni, fiind utilizate produse de protecția plantelor interzise în UE, limite acceptate pentru rezidurile de pesticide diferite față de UE, cu permisiunea de a cultiva organisme modificate genetic, etc.

Ca efect advers al acestui culoar de tranzit, fermierii români au rămas cu stocuri importante de cereale și oleaginoase, prețurile primite pentru marfa românească fiind mult reduse pe fondul disponibilității mărfurilor din Ucraina, iar România din exportator net s-a transfortat în importator net. Din nou, înțelegem să fim solidari într-un mediu concurențial, corect și nu părtinitor. În acest sens, am trimis mai multe adrese către MADR, Guvern, Președenție, MAE, Comisia Europeană, Europarlamentarii români, în care am reiterat nevoia fermierilor de a avea acoperită o diferență de preț la pierderea pe care fermierii români au suferit-o din cauza a ceea ce se întâmplă cu tranzitul liber de cereale al ucrainienilor. Am solicitat un sprijin de minim 100 euro/ tonă ca și pierdere.

Mai mult, ne-am întâlnit cu domnul Norbert Lins în 9 iul 2022 și ni s-a promis această sumă, dar nu s-a întâmplat nimic până la momentul actual. În continuare vom face presiuni și sperăm să avem sprijinul autoritățiilor române. Nu putem fi sustenabili dacă vindem în pierdere, sub costurile de producție.

În acest caz, dacă a fost decis în cadrul Comisiei Europene să fim solidari și să sprijinim umanitar Ucraina, aceeași Comisie, trebuie să aibă grijă și de fermierii din partea de Est, care sunt la zid. Avem nevoie ca fermierii să fie sustenabili și stabili, să-și poată recupera prin prețul de vânzare costurile făcute pe hectar și investițiile. Ne dorim fapte și nu vorbe, adică ajutor și susținere pentru a avea sustenabilitate în continuare ca fermieri.

Stimate Domnule Președinte, Stimate Domnule Premier, Stimate Domnule Ministru, vă rugăm să binevoiți a puncta aspectele prezentate anterior, în discuțiile pe care le aveți cu omologii dumneavoastră, să luptați pentru apărarea interesului național al României, producătorilor și consumatorilor acesteia și să obțineți măsuri importante, precum:

1. Monitorizarea, contorizarea și controlul siguranței alimentare produselor agricole si agroalimentare care se află în "tranzit" sau importate din Ucraina, simplificarea aplicării clauzei de salvgardare în cazul în care distorsionează piața precum în prezent și să se ia măsurile necesare pentru a respecta aceleași condiții/restricții ca și produsele din U.E., deoarece acestea produc contaminări, infestări cu dăunători, boli care creează probleme foarte mari pe termen lung.

2. Alocarea unei sume importante din alte sursă decât PAC estimate de noi la cca. 200 milioane euro pentru producătorii din sectoarele afectate, respectiv producția agricolă și procesarea primară de cereale și oleaginoase, în martie 2023. Alături de Polonia, producătorii din România sunt cei mai afectați, și mai puțin cei din Slovacia, Cehia, Ungaria, Bulgaria. Deși volum din Slovacia este insignifiant cu cel din România, aceștia solicită 100 milioane de euro compensare. În situația neplăcută în care nu se identifică alte surse de compensare, trebuie activat Mecanismului de compensare din Fondul de Criză și cel de Rezervă PAC pentru Agricultură al U.E. și alocarea sumei acoperitoare pentru țările afectate; Statele membre care nu se află în vecinătatea Ucrainei și nu sunt afectate, trebuie să își dovedească solidaritatea față de statele afectate și să nu blocheze compensarea producătorilor din țările afectate.

3. În cazul nefericit în care nu se acorda compensații acoperitoare de cca 200 milioane de euro pentru producătorii de materie primă din România, atunci să fie reintroduse tarifele vamale pentru importul în anumite țări din UE afectate, precum România, Polonia, Slovacia, Cehia, Ungaria, Bulgaria pentru anumite produse importate direct sau prin alte țări, respectiv din Ucraina, cum ar fi cerealele, oleaginoasele, carnea de pasăre și ouăle, laptele și mierea.

În numele tuturor membrilor și organizațiilor membre ale celor 4 organizații.

PRO AGRO - Ionel ARION

LAPAR - Nicolae VASILE

UNCSV - Mircea BĂLUȚĂ

Forumul APPR - Nicolae SITARU

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a fost reprezentată la întâlnirile Prezidiilor COGECA și COPA, desfășurate la Bruxelles, în zilele de  16 și 17 februarie 2023, în format fizic de către Florentin BERCU - UNCSV, Maria Cristina GĂMAN - UNCSV, Marius Mihai MICU -PRO AGRO, Alina CREȚU – Forumul APPR, Diana MANDACHE – Forumul APPR și online de Liliana PIRON - LAPAR.

În calitate de reprezentantă a fermierilor și cooperativelor din  România la COPA COGECA, AAC a mers la Bruxelles pentru a susține pozițiile agricultorilor și cooperativelor din România în această perioadă  plină de provocări, atât din punct de vedere geopolitic, cât și legislativ.

În cadrul reuniunii COGECA Praesidium, COPA Praesidium și a ședinței comune a COPA și COGECA, delegația română a dezbătut și analizat, împreună cu delegațiile celorlalte state membre, inclusiv grupul de la Visegrad extins, cele mai recente documente ale Comisiei Europene privitoare la: revizuirea legislației EU privind bunăstarea animalelor, derogarea de la utilizarea neonicotinoidelor, directiva privind emisiile industriale, revizuirea politicii de promovare a UE, Comerțul internațional și  situația pieței, în special în contextul invaziei Ucrainei de către Rusia, propunere de regulament pentru ambalaje și deșeurile de ambalaje, ultimele informații privind punerea în aplicare a PAC , tranziția din RICA în RIDA și propunerea  de Regulament “SUR”.   

În cadrul reuniunii COGECA Praesidium  de pe 16 februarie a avut loc și un schimb de opinii cu Șeful de unitate DG GROW, Giacomo Mattino, despre rolul cooperativelor agricole pe piața unică și prezentarea Comunicării „Planul industrial din cadrul Pactului verde: “Pactul verde este un acord umbrelă care conține mai multe măsuri și are un impact puternic asupra sectorului economic-inclusiv asupra sectorului agricol. Cu cât suntem mai competitivi și cu cât producem mai durabil, atunci oportunitățile cresc pentru fermieri și cooperative.”

Invitat la COPA-COGECA Praesidia, Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv la Comisiei Europene și Comisarul pentru comerț, a vorbit de obiectivele comerciale, oportunitățile și provocările pentru agricultură și comunitatea cooperativelor agricole în relație cu acordurile comerciale: “UE este o superputere globală în care sectorul alimentar constituie un element esențial. Suntem cel mai mare exportator de bunuri agroalimentare, exporturile având o valoare mai mare decât importurile, cu o cifră de 190 miliarde de euro, în ianuarie 2022. Provocările politice și geopolitice cu care ne confruntăm ne-au obligat să ne reevaluăm și adaptăm politicile, având repercusiuni pentru economiile noastre, în special pentru sectorul agricol. Pentru a ne menține competitivitatea globală avem nevoie de parteneriate comerciale, acces la materii prime și factori de producție. De asemenea, trebuie să urmăm o serie de noi acorduri în contextul politic actual- mai exact să ne uităm la cele cu Noua Zeelandă, Chile, Mexic, India, Indoneiza, Mercosur și Australia. Suntem angajați să obținem o valoare cât mai mare din acordurile existente pentru transportatorii noștri. Avem obiectivul de a ne maximiza potențialul în cadrul sectorului agroalimentar UE. Importăm bunuri necesare pentru producția noastră agricolă, dar exportăm produse cu valoare adăugată care au reputație de durabilitate. De asemenea, fermierii și cooperativele devin din ce în ce mai competitive și ne cresc potențialul.”

În cadrul reuniunii Copa Praesidium din  17 februarie a avut loc un schimb de opinii cu Comisarul pentru agricultură, dl Janusz Wojciechowski, despre viitoarea PAC după 2027 și  bugetul PAC. „Problema principală cu care ne confruntam este bugetul PAC care a fost definit și adoptat în 2020, la începutul crizei  COVID-19 și înainte de izbucnirea conflictului armat în Ucraina. În momentul de față trebuie să ne gândim la agricultură ca o prioritate deoarece ea asigură securitatea alimentară. În acest context, bugetul PAC este mult prea mic, trebuie să începem campania pentru ca acesta să fie majorat. De asemenea, instrumentele noastre de gestionare a crizei sunt foarte importante. Din păcate, rezerva este foarte mică pentru provocările cu care ne confruntăm - 500 milioane de euro. Trebuie să găsim soluții comune și să întărim instrumentele de gestionare a crizei la nivelul Uniunii.”

Delegația română a avut următoarele intervenții în ordinea cronologică a întâlnirilor:

Florentin BERCU, Director Executiv al UNCSV - AAC, a subliniat pe această cale necesitatea continuării acordării derogărilor până vom avea acces la inovație, prin tehnici de ameliorare moderne (NGT) pentru a avea plante cu toleranță mai mare la atacul de boli și dăunători și cu un consum mai scăzut de apă. Având în vedere marile probleme cu care ne confruntăm din cauza atacurilor dăunătorilor, avem nevoie de produse de protecția plantelor eficiente. Trebuie să ținem cont de  faptul că au crescut atacurile peste pragul economic de dăunare, nu avem alte soluții eficiente și eficace și ne îndreptăm spre necesitatea aprobării NGT-urilor. Nu putem să interzicem neonicotinoidele fără să avem altă soluție sau ca aceasta să apară abia peste 7 ani.

În ceea ce privește situația din Ucraina, Florentin BERCU a dorit să evidențieze impactul negativ pe care aceasta îl are asupra sectorului agricol din România. Deși suntem solidari cu populația din Ucraina, este nevoie de anumite măsuri pentru a nu afecta produsele, producătorii și consumatorii noștri. Este primordială contorizarea și controlarea tuturor cantităților de  produse agroalimentare importate din Ucraina sau care tranzitează și acordarea de compensații pentru pierderile suferite de 100 euro pe tona de cereale și per total sectoare cca 200 milioane euro, necesare pentru România, din alte fonduri decât cele ale PAC.  Este nevoie de intervenții, așadar, ar trebui reconsiderată propunerea pentru a reintroduce tarifele pentru țările grav afectate, precum România, Polonia, Cehia,  statele baltice și Bulgaria pentru cereale, oleaginoase, carne de pasăre și ouă, miere și lapte.

Marius MICU, Vicepreședinte PRO AGRO – AAC și Vicepreședinte COPA, a adus două comentarii legate de situația din Ucraina și acordul cu Australia: “Din cauza faptului că asigurăm rutele de tranzit pentru Ucraina, suntem direct afectați, deoarece expunem fermierii la mai multe riscuri precum blocarea porturilor sau dublarea prețului de transport. Mai mult, seceta prin care am trecut combinată cu toate aceste condiții duc la o situație dificilă pentru fermierii din țările noastre. Ar trebui să contorizăm toate cantitățile corect în granițe deoarece nu avem o evidență clară a cantităților exportate - fie în tranzit sau în import. Nu avem poziții în ceea ce privește scutirea de taxe vamale pentru producția din Ucraina. Va trebui să compensăm toate aceste pierderi la nivelul UE. România poate fi impactată la nivel de 3.5 și 4 milioane de ha. Astfel, avem argumente solide pentru a ne susține poziția vis-a-vis de interpretarea Curții - nu decizie sau hotărâre. Interpretarea aceasta face referire la substanțele active- neonicotinoide- nu face referire la o cultură. Aceste substanțe pot fi folosite la porumb,  floarea-soarelui, rapiță și sfeclă de zahăr.

Referitorul la acordul cu Australia- se pune accent pe carnea de miel și zahăr, în timp ce la nivel UE se vorbește de interzicerea exportului cu animale vii și a tratamentului cu neonicotinoide. În aceste condiții nu creăm cotă de piață indirect pentru Australia pentru a importa mai mult? Care sunt soluțiile reale pentru fermieri pentru situația dificilă cu Ucraina și pentru balanța comercială cu Australia?”

Răspunsul Comisarului pentru comerț, Valdis Dombrovskis a fost următorul: ”Trebuie să sprijinim Ucraina. Astfel, există două seturi de inițiative pentru a sprijini piețele agricole- coridoarele de solidaritate și liberalizarea comerțului. Trebuie să vedem care sunt blocajele și cum putem să asigurăm o capacitate mai bună de export. Cu toate că vom continua  măsurile de comerț preferențial cu Ucraina, dorim să avem clauze de salvgardare pentru cele mai sensibile produse agricole, cum ar fi carnea de pasăre, ouăle și cerealele. . Așadar, trebuie să ținem cont de aceste aspecte.

În ceea ce privește Australia înca nu avem oferte de piață pentru cele mai sensibile produse agricole. Aceste probleme vor fi discutate la finalul negocierilor.”

Comisarul Janusz Wojciechowski a luat act de cerințele delegației române în legătură cu Ucraina și a declarat că autoritățile europene doresc să  rezolve această situație prin activarea Mecanismului privind Fondul de Criză din PAC. În ceea ce privește Hotărârea Curții Europene de Justiție referitor la neonicotinoide, am solicitat punctul de vedere al departamentului juridic și vom reveni pe subiect după ce îl vom avea. Am luat act de îngrijorările dumneavoastră pertinente.

Pentru informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, însumează aproximativ 3500 de membri care lucrează o suprafață totală de 2,5 mil ha, la care se adaugă 1,5 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează a cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului alimentar românesc.

În loc de dezbateri pentru adoptarea legislației naționale necesare implementării în condiții optime a Planului Național Strategic, domnul Ministru Petre DAEA își duce mai departe planul de a înființa un fond mutual, deși acest instrument și-a dovedit insuficiența în asigurarea rezilienței fermierilor în condițiile climatice și socio-economice actuale.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare consideră declarația Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale privind înființarea unui fond mutual, total lipsită de respect față de eforturile mediului asociativ din sector de a contribui la construirea unui Sistem Integrat de Managementul Riscului.

În decursul ultimelor 10 luni, au avut loc trei runde de dezbateri pe subiectul Planului Național Strategic al României, pe durata mandatului a trei miniștri, fiecare cu propria sa viziune. De fiecare data, mediul asociativ consultat și-a manifestat interesul pentru crearea unui SIMR și rezervele față de constituirea unui fond mutual, opiniile exprimate fiind consemnate în minutele întâlnirilor. La discuții au participat de fiecare dată, peste 100 de persoane din toate sectoarele interesate, ocazie cu care fiecare a avut posibilitatea să prezinte propuneri de soluții în această direcție, însă, concret, doar câteva organizații au făcut-o, opinia generală fiind clar împotriva unui fond mutual ca instrument de sine stătător!

În ceea ce ne privește, cele patru organizații profesionale, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, însumează aproximativ 3500 de fermieri care lucrează o suprafață totală de 2,5 mil ha, la care se adaugă 1,5 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României.

Prin adresa 6378/10.10.2022,  Ministerul confirmă luarea la cunoștință a poziției Alianței și anume că  ”Fondul Mutual NU este o opțiune de luat în calcul, nu vom fi implicați, nu ne vom asuma și nu vom susține înființarea unui astfel de instrument.”. Din acest motiv, ne întrebăm care sunt organizațiile de fermieri sau fermierii care susțin înființarea unui astfel de instrument, căci ele/ei vor trebui să ofere răspunsuri la întrebări referitoare la sursele de finanțare și modalitatea de constituire, funcționare și administrare?

Încă din timpul dezbaterilor la PNS, MADR nu a oferit decât o declarație de intenție privind un instrument de gestionare integrată a riscului, departe de ce ar trebui să reprezinte o prezentare în cadrul unei fișe de intervenție a unui instrument integrat și din acest motiv, simțim nevoia de a recapitula public, încă o dată, opiniile susținute în timpul dezbaterilor la PNS:

• ALIANȚA a propus, susține și este de acord cu orice inițiativă de realizare a unui sistem de management al riscului pornind de la principiul încheierii unor polițe de asigurare de către fermieri într-un sistem de contribuții obligatorii de tipul PAID (sistemul de asigurări obligatoriu al locuințelor la dezastre naționale).

• ALIANȚA înțelege și susține că acest sistem PAID trebuie să asigure, în baza unei contribuții fixe, o despăgubire de bază, limitată la o valoare maximă admisă corelată cu gradul de daună, pentru o serie de riscuri catastrofice, așa cum vor fi definite. Pentru cei care doresc să își asigure riscurile la valori mai ridicate, o vor putea face în baza unor asigurări facultative.
• ALIANȚA solicită pe această cale MADR să convoace membrii grupului de lucru tehnic pentru dezbateri cu o tematică clară și prestabilită, separată între sectorul vegetal, zootehnic și horticultură (legume, fructe, vie) deoarece tematica riscurilor este diferită, unde sistemul de lucru să fie bazat în prima fază pe dezbateri între reprezentații MADR și fiecare organizație participantă, după care MADR să prezinte scheletul acceptat și asumat pe care dorește să dezvolte sistemul, moment în care discuțiile se pot derula cu toate organizațiile participante.

• ALIANȚA susține în continuare derularea submăsurii 17.1 privitoare la decontarea parțială a polițelor de asigurare, dar solicită reducerea birocratizării excesive a măsurii, care crează încă mari probleme în accesarea măsurii de către fermieri, dar și un volum imens de lucru și în mare parte inutil pentru AFIR.

• ALIANȚA nu este de acord să susțină nici un fel de sistem de management al riscului bazat pe organizarea unui FOND MUTUAL, în condițiile în care legislația care există la acest moment nu oferă suficiente garanții privitoare la modul de funcționare și gestionare al acestuia. Mai mult, nu avem cunoștință despre o propunere care să prezinte o strategie argumentată solid în privința modului cum s-ar putea face un FOND MUTUAL într-adevăr benefic pentru realizarea acestui deziderat.

• ALIANȚA nu dorește să acorde un CEC în alb nici unei autorități de stat, fără un angajament clar din partea acesteia, asumat și scris, prin care se stabilește fără echivoc direcția către care se va duce procesul decizional și se asuma obligația ca acest parcurs să nu fie apoi deturnat către alte formule total diferite de cea inițială.

*Informații suplimentare pot fi furnizate solicitând în scris la Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Delegația Alianței pentru Agricultură și Cooperare a participat la cea de-a zecea ediție a Congresului Agricultorilor Europeni organizat de COPA-COGECA, în perioada 12-14 octombrie, în Sibenik, Croația, cu tematica: O agricultură europeană rezilientă și provocările mondiale.

Evenimentul a avut peste 40 de vorbitori și au fost prezenți peste 350 de producători, reprezentanți de cooperative și organizații ale acestora din Europa.

Detalii privind acesta se găsesc aici: http://europeanfarmerscongress.eu/; #FarmersCongress22@COPACOGECA.

Printre aspectele de interes pentru fermierii și cooperativele din România s-a discutat de:

- Necesitatea urgentării aprobării utilizării tehnicilor de ameliorare moderne;

- Propunerea de regulament privind utilizarea sustenabilă a produselor de protecția plantelor;

- Prețurile foarte crescute la inputuri;

- Necesitatea oferirii de alternative înainte de a interzice substanțe de protecția plantelor;

- Nevoia de actualizare a legislației privind animalele carnivore mari;

- Criza cauzată de Războiul din Ucraina;

- Seceta pedologică și arșița atmosferică;

- Instrumente de managementul riscurilor în Agricultură flexibile și adaptate la specificitățile fiecărui stat;

- Planurile Naționale Strategice și strategiile dezbătute;

- Promovarea agriculturii ca o soluție pentru asigurarea hranei, securității alimentare a globului și un contributor important la biodiversitate și mediu, nu un dușman așa cum lasă de înțeles directiva privind poluarea industrială că este zootehnia sau Pactul Ecologic European, Strategia de la Fermă la Consumator și Strategia Biodiversitate.

Delegația română a ridicat problemele cele mai stringente cu care se confruntă fermierii și cooperativele din țara noastră. AAC a susținut public ca instrumentele pe care le are astăzi fermierul european sunt insuficiente pentru a rămâne sustenabil iar problemele provocate de criza actuala trebuie să își găsească răspuns și susținere europeană nu doar locală.

La categoria provocărilor din agricultură, fără menționarea celor evidente, create de criza sanitară, de conflictul prelungit din Ucraina și consecințele sale multivalente pe care întreaga lume le resimte, Comisia Europeană merge mai departe, în același ritm, cu implementarea Pactului Verde iar strategia ”De la fermă la consumator”, așa cum a fost lansată este o adevărată provocare, care însă devine impediment în noile contexte.

Exemplul elocvent este cel al unui Regulament care se dorește a fi instrument al acestei Strategii: Regulamentul privind utilizarea sustenabilă a pesticidelor. Fără a menționa că reducerea sub forma unor procente nete nu are nicio justificare iar dacă forma actuală va fi aprobată, producția României va suferi o scădere de 40%, conform estimărilor AAC.

Prețurile inputurilor cresc și există o reală problemă cu capacitatea de autosusținere a fermierilor, dublată de o criză a fertilizanților. În România, foarte mulți fermieri nu mai pot susține COSTURILE de producție , iar aceasta este o problemă generală a fermierului European. Dublate de o interdicție de a utiliza suficiente pesticide, cei care vor mai reusi să producă vor produce cu costuri foarte mare, ceea ce va impacta prețul final și jumătate de miliard de consumatori europeni. 

Este clar ca fermierii și cooperativele au nevoie de mai multe instrumente pentru a-și putea continua activitatea în aceste condiții și să nu se ajungă la o problemă socială. Pentru acești oameni, dacă se vor afla în imposibilitatea de a mai face agricultură, șansele să se reprofileze sau să își găsească alte locuri de muncă sunt mici. Se va ajunge la o problemă socială care ne va costa pe noi toți mai mult. Pentru a avea acces mai facil la instrumente este necesar ca actele delegate ale regulamentului PAC să cuprindă flexibilizări pentru a permite asigurarea cofinanțării instrumentelor de managementul riscurilor adaptate la nevoile specifice ale fiecărui stat.

Una dintre soluții este ca autoritățile europene, să introducă în același pachet, alături de proiectul de regulament privind utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor, proiectul de directiva/regulament pentru utilizarea inovării și a tehnicilor de ameliorare moderne.

Conflictul din Ucraina se prelungește, din păcate. Se pare că nu va exista consens prea repede, în ciuda tuturor eforturilor. Poporul ucrainian va trebui susținut în tot acest timp și chiar o bună perioadă după încheierea conflictului, fiindcă violența atacurilor este de neimaginat. Ajutorul va trebui să vină de la fiecare dintre noi, iar Uniunea Europeană trebuie să fie, în continuare, solidară. România și celelalte state vecine au susținut acest ajutor, uneori chiar prin sacrificarea unor interese proprii. Cerealele din Ucraina au prețuri mult mai mici și au fost importate în cantități mari iar acest lucru nu este posibil să nu creeze dezechilibre ale prețurilor și ale capacităților logistice, dar NU putem fi de acord cu importul de floarea soarelui, porumb tratate cu substanțe interzise în U.E. sau cu rapiță modificată genetică care ajunge pe teritoriul european, din moment ce producătorilor noștri li se aplică reguli mult mai stricte.

Îngrijorările delegației române au fost confirmate și în concluziile președinților Copa și Cogeca care atras atenția asupra situației noi, cu provocări inedite și extrem de complicată în care se află sectorul agro-alimentar european.

Cea de-a 11-a ediție a Congresului Fermierilor Europeni, va avea loc în anul 2024, în România, în București iar acesta va fi un nou prilej prin care vom putea arăta colegilor  europeni care sunt provocările majore ale fermierilor și cooperativelor noastre.

Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, însumează aproximativ 3500 de fermieri care lucrează o suprafață totală de 2,5 mil ha, la care se adaugă 1,5 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează a cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului agroalimentar românesc.

Pentru informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Scrisoare deschisă către MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE

Domnului Ministru Petre DAEA,

MADR trebuie să urgenteze finalizarea proceselor verbale și raportul centralizator privind calamitățile generate de seceta pedologică

Stimate Domnule Ministru,

Alianța pentru Agricultură și Cooperare dorește să se adreseze dumneavoastră si Instituțiilor pe care M.A.D.R. le are în subordine, respectiv, le conduceți, cu privire la importanța urgentării realizării proceselor verbale de evaluare și constatare a daunelor produse de seceta pedologică severă și arșița atmosferică.

Deși Fermierii au transmis ÎNȘTIINȚĂRI DE DAUNE la culturile agricole înființate în anul agricol 2021 - 2022 cauzate de fenomenul meteorologic asimilat unei calamități naturale – seceta severă pedologică și atmosferică - manifestată în perioada septembrie 2021 – august 2022 și au solicitat evaluare și soluționare în conformitate cu atribuțiile legale stabilite de legislația în vigoare sunt multe zone unde fermierii au depus înștiințări la primării de 30-45 de zile și nu au fost realizate și transmise procesele verbale.

Vă reamintim că procesele verbale sunt foarte importante atât pentru a informa APIA, ANAF, cât și pentru elaborarea și aprobarea cadrului legal pentru acordarea despăgubirilor în funcție de cât de gravă și de mare este amplitudinea fenomenului corelat cu procentul de până la maximum 40% din cheltuielile calculate în fișele tehnologice de un institut de cercetare de profil(ICEADR), care pot fi acordate.

Pentru că abia după ce MADR deține raportul centralizator care cuprinde pierderile totale suferite de fermierii din România care au depus înștiințări de daună, se poate notifica Comisia Europeană privind intenția țării noastre de a acorda despăgubiri și suma totală care va fi acordată ținând cont de maximul prevăzut de legislația europeană, trebuie urgentată centralizarea acestora și insistăm pentru finalizarea raportului centralizator până la 1 octombrie 2022 pentru a avea sumele necesare la rectificarea bugetară și putea acorda despăgubirile până la 31.12.2022.

Stimate Domnule Ministru, vă solicităm a dispune, în regim de urgență toate măsurile posibile care se impun, făcând uz de pârghiile guvernamentale de comunicare de care dispuneți în relația cu Direcțiile Agricole, Prefecturile, Consiliile Județene pentru a urgenta realizarea proceselor verbale de evaluare și constatare a daunelor produse de seceta pedologică severă și arșița atmosferică, realizarea și comunicarea publică a raportului centralizator privind calamitățile generate de seceta pedologică, prevăzut în anexa nr. 5 la Ordinul 97/2020 cu modificările și completările ulterioare, până la 10 octombrie 2022.

Dați dovadă de seriozitate și profesionalism!

Pentru informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

În numele tuturor membrilor și organizațiilor membre ale celor 4 organizații.

PRO AGRO - Ionel ARION

LAPAR - Nicolae VASILE

UNCSV - Mircea BĂLUȚĂ

APPR - Nicolae SITARU

Alianța pentru Agricultură și Cooperare își declară solidaritatea și susținerea față de manifestul pașnic al fermierilor cehi, organizat între 15 și 16 septembrie 2022, la Praga, cu ocazia reunirii Consiliului informal AgriFish.

Fermierii vor retransmite miniștrilor reuniți la Consiliul de Miniștri – AGRIFISH, principalele probleme cu care se confruntă cu scopul de a trage un nou semnal de alarmă cu privire la incertitudinea viitorului agriculturii europene, greu încercată în ultimii ani.

Măsurile solicitate de fermierii din Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia, Bulgaria, Croația, Estonia, Lituania și România au luat forma unui Memorandum care va fi prezentat miniștrilor în cadrul unei Conferințe de presă, care va avea loc în fața Centrului de Congrese din Praga, unde vor defila convoaiele pașnice ale fermierilor prezenți.

Cele 4 organizații membre ale Alianței pentru Agricultură și Cooperare (PRO AGRO, LAPAR, APPR și UNCSV) sunt semnatare ale Memorandumului de la Praga, prin care alături de omologii din celelate state semnatare, solicită sprijin politic pentru implementarea unor măsuri de protecție pentru fermieri și cooperative, astfel:

Măsuri pe termen scurt:

1) Suspendarea certificatelor de emisie cel puțin pe termen scurt;

2) Limitarea prețurilor la energie și compensarea fermierilor pentru prețurile ridicate la îngrășăminte și alte inputuri agricole vitale;

3) Suport pentru ca produsele agricole ucrainene să ajungă pe piețele de export ale țărilor terțe, unde aceste produse sunt foarte necesare, dar în același timp trebuie să se implementeze măsuri care să contribuie la atenuarea problemelor logistice, a prețurilor de piață și a veniturilor pentru fermierii locali din statele membre relevante. Este crucial să fie protejați producătorii naționali de pericolul de a fi victime ale circumstanțelor cauzate de liberalizarea importurilor din Ucraina, circumstanțe care vor duce la anumite falimente ale fermierilor autohtoni;

4) Extinderea cadrului temporar de criză pentru a permite statelor membre să utilizeze flexibilitatea prevăzută de normele privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia în contextul invaziei Ucrainei de către Rusia;

Măsuri pe termen lung:

1) Promovarea autosuficienței energetice a fermierilor, inclusiv prin forme de asociere cu rol economic ale acestora;

2) Având în vedere creșterea sarcinii birocratice asupra fermierilor, provocările climatice existente, impactul potențial al implementării Pactului Verde european, impactul crizei globale și necesitatea de a consolida securitatea alimentară, este necesară o creștere a finanțării în cadrul Politicii Agricole Comune

3) Alocarea de fonduri/resurse europene pentru cercetarea ameliorării, precum și susținerea unei poziții bazate pe o bază pur științifică privind dezvoltarea de noi soiuri rezistente, inclusiv NGT;

4) Respingerea oricărei obligații stabilite prin proiectul de Regulament SUR de a reduce cantitățile de pesticide utilizate de statele membre care au un consum de Produse de protecția plantelor sub media europeană;

5) Creșterea limitei ajutorului de minimis pentru producția agricolă primară.

Fermierii europeni sunt hotărâți să nu cedeze presiunilor constante pe care politicile europene recente le exercită asupra activității lor și să își intensifice formele de protest dacă nu vor exista reacții pozitive la solictările lor.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare privește cu neîncredere propunerea raportorului Eugenia Rodríguez Palop de modificare a Articolului 39 al Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

Europarlamentarul Eugenia Rodríguez Palop este raportor alternativ pentru proiectul de aviz al Comisiei pentru agricultură, iar prin propunerea lansată dorește să facă PAC post-2027 sustenabilă „social, economic și ecologic”, schimbând accentul politicii de la „creșterea productivității agricole” la „asigurarea autosuficienței”, în același timp „protejând ecosistemele agricole” și „asigurând o tranziție eficientă.”

Rodríguez Palop consideră oportună modificarea substanței obiectivelor Politicii Agricole Comune, deși nu există temei pentru această modificare, altul în afară de „calea verde” pe care decidenții europeni o urmează obsesiv, în ciuda tuturor avertismentelor venite din partea fermierilor și cooperativelor din toate statele membre.

Bazele Politicii Agricole Comune sunt stabilite în Art. 39 din Tratat unde sunt înscrise în mod clar principiile furnizării consumatorilor de alimente la prețuri accesibile în cantități adecvate și garantarea fermierilor cu un venit adecvat, iar prin propunerea raportorului se dorește ca aceste principii să fie înlăturate, iar noi, fermierii și cooperativele din România nu putem fi de acord cu această modificare!

Accesul consumatorilor la alimente nu poate fi înlăturat dintre obiectivele Politicii Agricole Comune, fiindcă reprezintă unul dintre principalele meniri ale agriculturii: să fie furnizor de alimente. Fermierii sunt generatori de hrană pentru oameni și așa trebuie să rămână! Prețul accesibil pentru consumatori este vital, mai ales într-o Europă care susține lupta împotriva foametei.

Cum vor fi susținute obiectivele ca „foamete zero”, în contextul modificării propuse? Spre ce se va orienta agricultura, dirijată de aceste modificări, din moment ce nu mai are ca obiective principale asigurarea hranei în cantități suficiente și la prețuri accesibile?

De asemenea, cum vor fi protejați fermierii de lipsa fondurilor și de falimentele iminente, dacă alimentele vor deveni prea costisitoare pentru populație? Se vor reorienta spre laboratoare, unde să creeze alimente sintetice, care deși sintetice, vor asigura durabilitatea atât de dorită de Comisie, fără gestionarea corectă a riscurilor?

Organizațiile membre ale Alianței consideră că prin aceste modificări se creează un precedent periculos, fiindcă nu doar că, între obiectivele Politicii Agricole Comune se introduc obiective care nu sunt conectate la agricultură, ci mai grav, sunt înlăturate, în mod voit obiectivele reale ale agriculturii. Nu putem fi de acord, sub nicio formă, cu masacrarea articolului 39 din TFUE.

Pe lângă lobby-ul întreprins împreună cu statele membre, COPA-COGECA, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a transmis, în cursul zilei de ieri, 5 septembrie 2022, toate aceste nemulțumiri și îngrijorări către eurodeputații români, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Reprezentanța Permanentă a României la U.E., solicitând sprijin pentru respingerea modificării obiectivelor PAC.

Sprijinul politic al reprezentanților români pe lângă instituțiile Uniunii este vital în aceste momente decisive pentru soarta agriculturii europene.

Pe această cale, tragem un semnal de alarmă public și solicităm tuturor europralamentarilor care reprezintă România, Reprezentanța permanentă la Brusseles, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, să țină cont de necesitatea asigurării securității și siguranței alimentare pentru întreaga populație din Uniunea Europeană și să respingă amendamentul propus de doamna Rodríguez Palop sau altele posibile, care au același efect.

Pentru informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, însumează aproximativ 3500 de fermieri care lucrează o suprafață totală de 2,5 mil ha, la care se adaugă 1,5 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează a cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului agroalimentar românesc.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare propune un pachet de soluții la criza cerealelor din porturile românești, după dialogul purtat cu delegația europarlamentarilor din COMAGRI, în cadrul vizitei de săptămâna trecută din porturile Constanța, Agigea și Galați. Membrii Alianței apreciază intervențiile ulterioare de la Bruxelles ale eurodeputaților, care au punctat aspecte de îngrijorare comună atât pentru Uniunea Europeană, cât și pentru structurile asociative românești, îndeosebi în ceea ce privește logistica cerealelor, transportul și trasabilitatea acestora, capacitatea fermierilor de a produce și de a depozita, seceta severă în principalele regiuni producătoare de cereale din țară, dar și creșterile semnificative ale costurilor de producție, de distribuție și ale celor de tranzacționare în general.

Efectele negative se resimt mai ales în rândul întreprinderilor locale de pe piața de producție și comercializare a cerealelor, semințelor și oleaginoaselor. Acest segment de piață, cu afaceri cumulate de 6,5 miliarde de euro în 2021, este cel mai important și acoperă aproximativ 25% din sectorul agricol al țării.

Cantitățile suplimentare de cereale provenite din Ucraina, pentru tranzit sau export final, au pus presiune pe întreaga rețea logistică și de depozitare din România, mai ales în perioadele de vârf de sezon, atunci când intensitatea comerțului în acest sector se află la cei mai înalți parametri.

Într-o scrisoare transmisă astăzi către cei patru europarlamentari din Comisia de Agricultură care au efectuat vizita de lucru în România - Norbert Lins (președinte), Daniel Buda (vicepreședinte),  Herbert Dorfmann și Martin Hlaváček (membri) – Alianța pentru Agricultură și Cooperare a indicat o serie de soluții care s-ar preta managementului cerealelor autohtone și ucrainene din porturile românești.

Printre acestea se numără formule de subvenții pentru depozitare în regim privat de către fermieri, în silozuri autorizate și pe bază de chitanțe de depozit, dar și subvenții pentru compensarea costurilor ridicate de transport, pe baza unei distanțe de referință de la regiunile producătoare până la portul Constanța. În egală măsură, Alianța pledează pentru îmbunătățirea managementului în porturi prin coordonare interinstituțională, resurse suplimentare la punctele de frontieră terestră, o inventariere a facilităților aflate pe teritoriul României, incluzând aici capacitățile de operare, de tranzit și de depozitare disponibile, precum și un proces constant de verificare și de monitorizare a fluxurilor de mărfuri și a disponibilităților de transport. Această măsură este necesară pentru o împărțire a fluxurilor de mărfuri în funcție de origine (Ucraina și România), în vederea stabilirii unui calendar de accesare a logisticii de export din Constanța și pentru eliberarea unei părți din presiunea asupra terminalelor portuare. La fel de importantă este și trasabilitatea, pe care Alianța o vede absolut necesară pentru eliminarea riscurilor pentru piața internă a României, în eventualitatea în care cereale din Ucraina ar fi deturnate către piața românească.

În același document, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a subliniat importanța deosebită a alocării de fonduri europene corespunzătoare programelor destinate reabilitării infrastructurii mari (rutiere-feroviare-maritime), a construcției de autostrăzi și a investițiilor de dragare a Dunării si căilor navigabile din România. De asemenea, este primordial să se finanțeze crearea unei  infrastructuri cu o rețea de spații de depozitare regionale în zonele cu acces la navigare.

Portul Constanța are nevoie de investiții majore de logistică portuară pentru a nu înregistra blocaje semnificative ale lanțului de aprovizionare. De asemenea, Alianța îi invită pe europarlamentari să analizeze oportunitatea înființării unui fond de investiții cu o masă critică, bazat pe principii economice (similar Fondului de investiții al Inițiativei celor Trei Mări) care să fie finanțat de UE, de guvernul român și/sau de alți actori interesați. Soluția propusă de reprezentanții fermierilor români are în vedere un management privat, selectat de acționari, iar scopul final va fi acela de a dezvolta proiecte legate de facilități logistice și de procesare a produselor agricole de bază românești și ucrainene.

Nu în ultimul rând, în scrisoarea transmisă europarlamentarilor din COMAGRI, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a reiterat ideea lansată săptămâna trecută privind relocarea a 13 miliarde de euro din Fondul de Coeziune, sumă rămasă neutilizată în exercițiul financiar actual, ca o posibilă resursă pentru ameliorarea situației de criză din agricultura țării.

Contact: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Marți, 14 iunie 2022 Senatul a respins cu 71 voturi pentru, 1 împotriva și 24 de abțineri Proiectul de modificare a Legii 566/2004 privind Cooperația Agricole.

Asociațiile de ramură și reprezentații cooperativelor din România nu pot decât să salute acest pas în spate al legiuitorului, având în vedere conținutul și mai ales direcția pe care această modificare o dădea Legii Cooperației agricole.

În urma analizei efectuate pe propunerea legislativă pentru modificarea și  completarea Legii Cooperației Agricole nr. 566/2004, înregistrată la Senat cu nr. B143/2022, reprezentanții a 61 de cooperative și 800 de fermieri au transmis în luna aprilie o Adresă Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Comisiei de Agricultură din Senat prin care își exprima îngrijorarea față de direcția pe care acest proiect de modificare o dă formei actuale a legii.

Propunerea de modificare a articolului 3 din Lege creează posibilitatea legală să devină membri cooperatori, cu părți sociale, drept de vot și implicare în guvernanța cooperativelor AGRICOLE persoane juridice care au ponderea majoritară a veniturilor din alte sectoare (NON-AGRICOLE) decât cele ale producției agricole și prelucrării producției agricole. Persoanele juridice care au coduri CAEN în secțiunile G, I, Q cu diviziunile propuse pot fi, fără obiecții, furnizori sau clienți ai cooperativelor agricole și pot colabora cu acestea fără nici un fel de piedică, dar fără a se implica în managementul și guvernanța cooperativelor AGRICOLE, întrucât nu au niciun fel de experiență în acest domeniu.

Subliniem, încă o dată, că modificările sunt o reală amenințare la stabilitatea și performanțele cooperativelor agricole, alcătuite, așa cum este firesc, din fermieri, adică oameni care trăiesc din agricultură și pentru care cultivarea terenurilor și prelucrarea produselor agricole constituie principala și singura activitate.

Cooperativele agricole sunt ale fermierilor, iar rolul lor nu trebuie deturnat de către clienții sau furnizorii lor; investițiile cu valoare adăugată trebuie să fie realizate de cooperativele fermierilor și nu de cooperative agricole ale unor entități cu activități diverse, dar care nu au nimic în comun cu agricultura, cum ar fi HORECA, RETAIL, IT sau SĂNĂTATE și ASISTENȚĂ SOCIALĂ.  Iar acest proiect legislativ deschide larg accesul la fonduri destinate agriculturii unor societăți care activează în cu totul alte domenii.

Din toate aceste motive, decizia de respingere a propunerii de modificare de către Senat este pasul firesc, iar acest pas trebuie să fie făcut și de către Camera Deputaților, când își va exprima ultimul cuvânt legat de soarta acestui proiect cel puțin bizar.

• UNCSV - Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal
• BOVICOOP - Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Taurin
• HORTINTEGRA - Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor Horticole din România
• Federația Națională PRO AGRO - Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România
• LAPAR - Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România
• APPR - Asociația Producătorilor de Porumb din România
• Federația LEADER

Alianța pentru Agricultură și Cooperare a reiterat prioritățile curente ale cooperativelor românești în cadrul COGECA, cu ocazia întâlnirii Comitetul de Coordonare Cooperativă din data de 01 iunie 2022.

Membrii Comitetului de Coordonare și-au împărtășit în cadrul discuțiilor problemele cu care se confruntă cooperativele din statele membre, cât și soluții sau posibile rezolvări ale acestor probleme.

Printre prioritățile cooperativelor din România, delegația română a retransmis:

1. Realizarea obiectivelor PAC fără a diminua competitivitatea producătorilor agricoli și impunerea concurenței neloiale produselor agroalimentare din UE în detrimentul celor din afara UE; Întărirea poziției cooperativelor agricole în PAC sprijinindu-le să realizeze investiții comune pentru creșterea valorii adăugate a producției primare a membrilor;
2. Aprobarea unei forme a viitorului Regulament al Utilizării Sustenabile a pesticidelor la nivelul Uniunii, Europene (SUR) care nu impune o reducere a consumului de pesticide în țările în care consumul este sub media europeană. Acest lucru este valabil și pentru îngrășăminte!
3. Actualizarea legislației europene privind tehnicile moderne de ameliorare până în primăvara anului 2023;
4. Măsuri și instrumente pentru asigurarea necesarului de proteine ​​vegetale în UE. România trebuie să acceseze 1,5 miliarde de euro în programul INVEST EU pentru a furniza toată proteina vegetală necesară UE;
5. Îmbunătățirea habitatelor naturale din Europa pentru determinarea numărului optim de animale sălbatice și asigurarea densității de suprafață corespunzătoare pentru animalele mari carnivore/omnivore (Ursul, Lupul, Mistrețul etc.);
6. Educația, instruirea și perfecționarea continuă a managerilor de cooperative, membrilor din Consiliul de Administrație și salariaților.

Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, însumează aproximativ 3500 de fermieri care lucrează o suprafață totală de 2,5 mil ha, la care se adaugă 1,5 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează a cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului agroalimentar românesc.

Pentru informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.