Displaying items by tag: scrisoare deschisa

SCRISOARE DESCHISĂ
Domnului Premier Nicolae CIUCĂ 

Alianța pentru Agricultură și Cooperare, formată din Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România - ,,PRO AGRO”, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – ,,LAPAR” , Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – ,,UNCSV” și Asociația Forța Fermierilor - ,,AFF”, atrage atenția asupra proiectului de OUG pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat sub formă de grant acordat producătorilor agricoli pentru unele culturi înființate în primăvara anului 2022 și afectate de seceta pedologică și arșița atmosferică din perioada martie-septembrie 2022 aflat pe ordinea de zi a ședinței de Guvern de azi.

 OUG trebuie aprobată cu un cuantum total de 869.600,00 mii lei conform art 14 din OUG lansat în consultare publică și semnată de toate ministerele de resort, dar cu precizarea că trebuie modificată Anexa 1 - Cererea de plată a grantului acordat producătorilor agricoli care au înființat culturi în primăvară anului 2022 și au fost afectate de seceta pedologică din perioada martie-septembrie, prevăzută la pag 10 astfel:

• în tabelul de calcul este corect și necesar să fie eliminată coloana 3 (Suprafața calamitată(ha)), deoarece col (3) din cerere este echivalentul col (6) din Procesul verbal de constatare și evaluare a pagubelor. Coloana 6 din PV constatare reprezintă suprafața calculată, la care s-a aplicat DEJA procentul de calamitare.

Atragem atenția că dacă OUG se aprobă în forma propusă fermierii vor fi din dezavantajați, aplicându-se procentul de calamitare de 2 ori.

Spre exemplu, un fermier cu grad de calamitare de 60%, având dreptul la un ajutor de 600 lei/ha, va primi 360 lei, respectiv 36%(60%*60%).

Reamintim că suma de 1000 lei/ha, propusă a fi acordată pentru fermierii afectați 100% reprezintă între 15.6-23.4% din cheltuielile efectuate pe ha.  

Domnule Premier Nicolae CIUCĂ, este de neacceptat situația de față în care proiectul de OUG menționat anterior care a fost în dezbatere publică, a fost avizat de toate ministerele, a fost acceptat de Comisia Europeană urmare a notificării, să fie modificat prin reducerea substanțială a sumei totale acordate fermierilor.

Domnule Premier Nicolae CIUCĂ, aveți datoria și obligația, ca în ședința de Guvern, de azi 31.05.2023, să readuceți lucrurile la normalitate conform celor prezentate public, anterior.

Domnule Prim-Ministru,  membrii organizațiilor membre AAC vă informează că agricultorii din sectorul vegetal se află într-o situație foarte gravă, o criză generată de o lipsă cronică de capital în fermele românești: costuri în creștere, prăbușirea prețurilor la cereale/oleaginoase, măsuri restrictive la nivel european, venituri în scădere, producții diminuate din cauza lipsei sistemului de irigații. Toate aceste cauze pun în pericol securitatea alimentară a României, viitorul satului românesc şi soarta a zeci de mii de antreprenori din mediul rural.

Acordarea despăgubirilor de secetă pentru culturile de primăvară aferente anului 2022 reprezintă o decizie asumată de Guvernul României, pe care îl conduceți. Timpul nu mai are răbdare cu fermierii României.

Din punctul nostru de vedere, dacă aprobați OUG cu ajustările făcute ieri, atât miniștrii ministerelor avizatoare cât și dumneavoastră domnule Premier trebuie să vă dați demisia de onoare, azi.

Informații suplimentare puteți solicita la Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

În numele tuturor membrilor și organizațiilor membre ale celor 4 organizații,

PRO AGRO - Ionel ARION

LAPAR - Nicolae VASILE

UNCSV - Mircea BĂLUȚĂ

AFF -  Vlad MACOVEI

PREȘEDINȚIA ROMÂNIEI,
Domnului Președinte Klaus Werner IOHANNIS

GUVERNUL ROMÂNIEI,
Domnului Premier Nicolae CIUCĂ

MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE,
Domnului Ministru Petre DAEA

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE,
Domnului Ministru Bogdan AURESCU

Ref: Alocarea insuficientă de fonduri pentru fermierii români, în contextul de criză generat de conflictul prelungit din Ucraina

Stimate Domnule Președinte,
Stimate Domnule Premier,
Stimate Domnule Ministru,

Federația Națională PRO AGRO, LAPAR si UNCSV  în numele fermierilor și cooperativelor din România, readuce în atenția dumneavoastră dificultățile majore prin care trece sectorul agricol în contextul prelungirii conflictului armat din Ucraina.

În calitatea sa de stat cu graniță comună cu Ucraina, România a oferit sprijin necondiționat pentru refugiații ucraineni și a contribuit fără rezerve la facilitarea tranzitului produselor agricole din Ucraina către statele din Uniunea Europeană și către destinații terțe.

Fermierii români au arătat solidaritate deplină în relația cu agricultorii ucraineni și au înțeles că este important ca, în aceste momente dificile, să contribuie pentru a evita extinderea problemelor generate de conflict, printr-o criză a alimentelor în statele din lumea a treia.

Adoptarea de către Consiliu a regulamentului care permite liberalizarea temporară a comerțului, precum și alte concesii comerciale cu privire la anumite produse ucrainene, au generat, pe lângă efectele dorite, consecințe colaterale negative, care au afectat direct activitatea și stabilitatea financiară a fermierilor noștri, determinându-le pierderi contabile, situații financiare deteriorate, constituiri de TVA și impozit pe diferențele negative și suportarea costurilor generate de aceste situații. Aceste aspecte au fost reclamate de un număr din ce în ce mai mare de membri ai structurilor semnatare.

România se află din martie 2022 sub presiunea fluxurilor ucrainene. Tarifele pentru diferitele componente ale logisticii au crescut necontrolat (de cel puțin 5 ori), iar fermierii români au fost penalizați din cauza costurilor ridicate. Disponibilitatea mijloacelor de transport: vagoane, camioane, barje, etc. a constituit un alt impediment major, pentru că toate au fost deviate către punctele de trecere pentru a transporta marfa ucraineană, proprietarii firmelor de logistică au fost atrași de prețurile mari plătite de vânzătorii ucraineni.

Volumele suplimentare de marfă ucraineană au exercitat presiuni extreme asupra prețurilor, creând mari scăderi pe piața grâului, porumbului, rapiței, cărnii de pasăre și ouă, miere, lapte, etc.

Am subliniat, în repetate rânduri, problemele generate de amestecul de către intermediari a produselor din Ucraina cu cele din România și vânzarea lor fără a se specifica originea corectă; acest lucru afectează imaginea României pe piața internațională și va avea un efect pe termen lung asupra prețurilor produselor din România. Neconformitățile și abaterile de la standardele de calitate zădărnicesc eforturile, deloc puține, ale fermierilor europeni de a fi furnizori de hrană curată.

  Prin rolul său de reprezentant al intereselor fermierilor și cooperativelor din România, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a solicitat încă din mai 2022 introducerea unor clauze de salvgardare în legislația privind eliminarea tarifelor de import pentru Ucraina; aceste clauze nu au fost însă incluse, decidenții europeni dând doar asigurări că vor veghea îndeaproape și vor acționa în cazul unor dereglări.

Dereglările s-au arătat curând și au fost suportate cu bună-credință de către fermierii români, care nu au avut alt sprijin decât propria inventivitate și propriile resurse.

Solidaritatea nu poate fi într-un singur sens și povara consecințelor războiului nu poate fi suportată doar de statele limitrofe zonei de conflict, ci trebuie distribuită în egală măsură între Statele Membre! Fiindcă nu putem schimba geografia, există nevoia unor măsuri de sprijin echitabile. Eforturile fermierilor români și nevoile lor, strict legate de consecințele războiului, au fost supuse atenției autorităților române și a celor europene în repetate rânduri.

Este o concurență neloială la adresa României, la adresa noastră, a fermierilor și cooperativelor: din moment ce nu avem voie să cultivăm plante rezultate din tehnici de ameliorare moderne, cum putem să importăm produse agroalimentare GMO fără trasabilitatea necesară, conform regimului lor de reglementare?

Considerăm că România are o mare problemă legată de reprezentarea interesului național într-un context internațional. Este o lipsă de corectitudine și solidaritate între țările membre UE pentru rezolvarea acestei probleme punctuale de criză.

Considerăm că fără acordarea unui ajutor financiar de minim 100 euro/tona de produs pentru mărfurile agricole blocate în magaziile/silozurile fermierilor în această perioadă, vom discuta de FALIMENTUL Fermierilor Români, în anul 2023. Estimăm că pentru cca 2 mil de tone blocate în stocuri, impactul financiar asupra fermierilor din România este de cca. 200 milioane de euro, în minus. Fermierii au înființat culturi agricole cu costuri mari de producție în 2022 și 2023, iar prețurile mici de vânzare ale acestora conduc către vânzarea în pierdere, iar pe termen scurt și mediu înseamnă falimentul și dispariția majorității fermierilor autohtoni.

În acest context, subliniem că suma de 10 milioane de euro propusă a fi alocată României din rezerva de criză a UE este ridicol de disproporționată în raport cu pagubele grave suferite de sectorul agricol românesc. Compensările primite de fermieri ar fi absolut neglijabile și fără niciun efect. Suma necesară este de cel puțin 200 milioane de euro.

Solicităm public Domnule Președinte Klaus Werner IOHANNIS, Domnule Premier Nicolae CIUCĂ, Domnule Ministru Petre DAEA, Domnule Ministru Bogdan AURESCU, să sprijiniți energic fermierii autohtoni și România, să generați discuții imperative în cadrul forurilor europene despre necesitatea ca agricultura românească să beneficieze urgent de fonduri compensatorii mult mai consistente, de cca. 200 milioane de euro din motivele pe care vi le-am expus cu ocazia demersurilor noastre repetate și  numeroase pe acest subiect, din care o anexăm pe cea mai recentă dată.

În absența unor demersuri decisive, în al doisprezecelea ceas, puneți sub semnul întrebării supraviețuirea multor afaceri din Agricultură!

Vă mulțumim pentru înțelegerea acestei situații-limită și pentru susținerea cauzei  agriculturii românești.

În numele tuturor membrilor și organizațiilor membre ale celor 3 organizații

PRO AGRO - Ionel ARION

LAPAR - Nicolae VASILE

UNCSV - Mircea BĂLUȚĂ

Către:

PREȘEDINȚIA ROMÂNIEI,
Domnului Președinte Klaus Werner IOHANNIS

 GUVERNUL ROMÂNIEI,
Domnului Premier Nicolae CIUCĂ

MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE,
Domnului Ministru Petre DAEA 

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE,
Domnului Ministru Bogdan AURESCU

Stimate Domnule Președinte,

Stimate Domnule Premier,

Stimate Domnule Ministru, 

Alianța pentru Agricultură și Cooperare vă informează oficial că, în urma propunerii Comisiei Europene de a prelungi eliminarea tarifelor vamale, tranzitul și importul de produse agricole și agroalimentare din Ucraina, fermierii și cooperativele agricole din România se confruntă cu probleme majore. Începând cu MARTIE 2022, costurile mari pentru serviciile de logistică/distribuție, absența unei disponibilități logistice, reducerile mari de preț pentru mărfurile ucrainene care sufocă literalmente piața românească, au afectat grav piața produselor locale și implicit veniturile sectorului agro-alimentar din România.

Suntem solidari cu poporul ucrainean și înțelegem nevoia disperată a fermierilor de a comercializa stocurile actuale de grâne, cu prețuri reduse, în pregătirea noului nou an agricol. Totuși, deși am înțeles nevoia unui culoar de tranzit, anul trecut și încercăm să îi susținem pe cei din Ucraina, să avem un spirit umanitar în legătură cu fermele lor,  nu putem face asta dacă nu avem parte de același tratament din partea Uniunii Europene și pentru fermierii români. Până acum costurile acestui culoar de solidaritate nu s-a resimțit în mod echitabil între statele membre, cele mai afectate fiind statele cu frontieră comună.

În cazul României, deși avem standarde de calitate stabilite la nivel european și implicit costuri de producție ridicate, fermierii noștri nu au acces la beneficiile pieței unice europene, în lipsa unei infrastructuri logistice care să permită acest lucru. Cu toate acestea, ne-am trezit în fața unui val de produse agro-alimentare care în loc să tranziteze România și să ajungă în tările din Africa, au ajuns în UE și chiar au rămas spre procesare și consum în România, în detrimentul fermierilor noștri. Vom sublinia că România a importat din Ucraina  peste 700.000 de tone de grâu, 30.000 tone făină de grâu, 1 million de tone de porumb, 400.000 de tone de rapiță, 400.000 de tone semințe de floarea soarelui și peste 50.000 de tone de ulei de floarea soarelui.

Prin eforturi susținute, producătorii români de produse agro-alimentare și-au construit canale de distribuție și au câștigat încrederea consumatorilor din România și Vestul Europei. Azi, ne vedem în situația în care produsele cerealiere din România sunt declasificate și refuzate la export, pentru că fie au fost contaminate cu organisme modificate genetic - GMO, fie profitând de beneficiile acestui culoar de tranzit, cereale din Ucraina au fost achiziționate și amestecate cu cele produse în România.

Stimate domni, este imperios necesar ca produsele agroalimentare din Ucraina să fie supuse unor controale sanitar veterinare în vamă pentru a nu pune în pericol sănătatea populației prin consumarea unor produse obținute din materie primă care nu respectă standardele de producție solicitate producătorilor din Uniunea Europeană.  În caz contrar, vom periclita grav sănătatea populației, plantelor și animalelor. Fermierii din statele membre sunt obligați să respecte standarde de producție ridicate, cu cheltuieli pentru atingerea ambițiilor de mediu 2030, focusate pe reducerea consumului de pesticide și îngrășăminte chimice, respectarea unor condiționalități sociale, de agromediu și climă. Cu toții trebuie să conștientizăm că produsele care rămân în România prin acest culoar de tranzit, nu au fost produse în aceleasi standarde de calitate impuse de Uniunea Europeană fermierilor europeni, fiind utilizate produse de protecția plantelor interzise în UE, limite acceptate pentru rezidurile de pesticide diferite față de UE, cu permisiunea de a cultiva organisme modificate genetic, etc.

Ca efect advers al acestui culoar de tranzit, fermierii români au rămas cu stocuri importante de cereale și oleaginoase, prețurile primite pentru marfa românească fiind mult reduse pe fondul disponibilității mărfurilor din Ucraina, iar România din exportator net s-a transfortat în importator net. Din nou, înțelegem să fim solidari într-un mediu concurențial, corect și nu părtinitor. În acest sens, am trimis mai multe adrese către MADR, Guvern, Președenție, MAE, Comisia Europeană, Europarlamentarii români, în care am reiterat nevoia fermierilor de a avea acoperită o diferență de preț la pierderea pe care fermierii români au suferit-o din cauza a ceea ce se întâmplă cu tranzitul liber de cereale al ucrainienilor. Am solicitat un sprijin de minim 100 euro/ tonă ca și pierdere.

Mai mult, ne-am întâlnit cu domnul Norbert Lins în 9 iul 2022 și ni s-a promis această sumă, dar nu s-a întâmplat nimic până la momentul actual. În continuare vom face presiuni și sperăm să avem sprijinul autoritățiilor române. Nu putem fi sustenabili dacă vindem în pierdere, sub costurile de producție.

În acest caz, dacă a fost decis în cadrul Comisiei Europene să fim solidari și să sprijinim umanitar Ucraina, aceeași Comisie, trebuie să aibă grijă și de fermierii din partea de Est, care sunt la zid. Avem nevoie ca fermierii să fie sustenabili și stabili, să-și poată recupera prin prețul de vânzare costurile făcute pe hectar și investițiile. Ne dorim fapte și nu vorbe, adică ajutor și susținere pentru a avea sustenabilitate în continuare ca fermieri.

Stimate Domnule Președinte, Stimate Domnule Premier, Stimate Domnule Ministru, vă rugăm să binevoiți a puncta aspectele prezentate anterior, în discuțiile pe care le aveți cu omologii dumneavoastră, să luptați pentru apărarea interesului național al României, producătorilor și consumatorilor acesteia și să obțineți măsuri importante, precum:

1. Monitorizarea, contorizarea și controlul siguranței alimentare produselor agricole si agroalimentare care se află în "tranzit" sau importate din Ucraina, simplificarea aplicării clauzei de salvgardare în cazul în care distorsionează piața precum în prezent și să se ia măsurile necesare pentru a respecta aceleași condiții/restricții ca și produsele din U.E., deoarece acestea produc contaminări, infestări cu dăunători, boli care creează probleme foarte mari pe termen lung.

2. Alocarea unei sume importante din alte sursă decât PAC estimate de noi la cca. 200 milioane euro pentru producătorii din sectoarele afectate, respectiv producția agricolă și procesarea primară de cereale și oleaginoase, în martie 2023. Alături de Polonia, producătorii din România sunt cei mai afectați, și mai puțin cei din Slovacia, Cehia, Ungaria, Bulgaria. Deși volum din Slovacia este insignifiant cu cel din România, aceștia solicită 100 milioane de euro compensare. În situația neplăcută în care nu se identifică alte surse de compensare, trebuie activat Mecanismului de compensare din Fondul de Criză și cel de Rezervă PAC pentru Agricultură al U.E. și alocarea sumei acoperitoare pentru țările afectate; Statele membre care nu se află în vecinătatea Ucrainei și nu sunt afectate, trebuie să își dovedească solidaritatea față de statele afectate și să nu blocheze compensarea producătorilor din țările afectate.

3. În cazul nefericit în care nu se acorda compensații acoperitoare de cca 200 milioane de euro pentru producătorii de materie primă din România, atunci să fie reintroduse tarifele vamale pentru importul în anumite țări din UE afectate, precum România, Polonia, Slovacia, Cehia, Ungaria, Bulgaria pentru anumite produse importate direct sau prin alte țări, respectiv din Ucraina, cum ar fi cerealele, oleaginoasele, carnea de pasăre și ouăle, laptele și mierea.

În numele tuturor membrilor și organizațiilor membre ale celor 4 organizații.

PRO AGRO - Ionel ARION

LAPAR - Nicolae VASILE

UNCSV - Mircea BĂLUȚĂ

Forumul APPR - Nicolae SITARU

• Domnului Prim-Ministru al României, Nicolae CIUCĂ
• Domnului Ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre DAEA

Stimate Domnule Premier,

Stimate Domnule Ministru,

Alianța pentru Agricultură și Cooperare vă informează oficial că fermierii au înregistrat pagube uriașe în urma instalării secetei pedologice severe din iarna 2021-2022, primăvara anului 2022 și arșița atmosferică din această vară. Sunt județe unde suprafețele cu culturi agricole de toamnă au un grad de afectare datorat secetei pedologice severe cuprins între 40-80%. După cum bine știți situația este mult mai dramatică la culturile de primăvară care au un grad de afectare între 90-100%. Deși seceta din acest an nu este generalizată la nivelul întregii țări, afectând doar anumite județe, fermierii sunt afectați mult mai grav decât în anul de recoltă 2020 datorită efectelor crizelor energetice, de carburanți sau război.

Sunt multe cazuri când dificultățile sunt de natura supraviețuirii exploatației agricole având în vedere investițiile mari care s-au făcut în ferme în anul acesta, datoriile pe care aceștia le au pentru inputurile folosite în anul de recoltă 2022, cheltuielile cu arenda și cheltuielile necesare pentru înființarea culturilor agricole pentru anul agricol 2022-2023.

Având în vedere cele expuse sintetic mai sus, luând în considerare datele furnizate de instițuțiile abilitate, vă rugăm Domnule Ministru Petre DAEA, să binevoiți a iniția toate demersurile legale posibile pentru crearea, aprobarea ordonanței de urgență și declararea stării de calamitate datorate secetei pedologice severe și arșiței atmosferice în localitățile/județele unde mai mult de 50% din suprafața acoperită de o cultură este afectată.

OUG vine în continuarea legislativă a OMADR 97/2020 cu modificările și completările ulterioare, dând posibilitatea autorităților implicate să aibă puterea conferită prin lege de a declara stare de calamitate și asimilarea cu forța majoră.

Avem nevoie de declararea stării de calamitate cu celeritate, deoarece majoritatea  contractelor pentru inputurile cu preț crescut datorită crizelor energetice, carburanți, război, vor ajunge la termen la sfârșitul lunii iulie 2022.

În fiecare an normal agroclimatic, fermierii și-au achitat inputurile, au livrat recoltele contractate cu furnizorii de inputuri sau cu firmele locale, au plătit arenda, ratele la credite, leasing, taxele și impozitele.

Stimate Domnule Premier Nicolae CIUCĂ, Stimate Domnule Ministru Petre DAEA, vă solicităm să inițiați cu celeritate demersurile pentru aprobarea ordonanței de urgență și declararea stării de calamitate datorate secetei pedologice severe și arșiței atmosferice, până la 31 iulie 2022.

În speranța demarării în regim de urgență a procedurilor pentru declararea stării de calamitate, vă mulțumim.

În numele tuturor membrilor și organizațiilor membre ale celor 4 organizații.

Domnului Premier Nicolae CIUCĂ,

Domnului Ministru Adrian CHESNOIU,

Domnului Ministru Virgil POPESCU,

Domnului Ministru Adrian CÂCIU,

Stimate Domnule Premier,

Stimați Membri ai Guvernului României,

Sectorul agroalimentar românesc și european a trecut prin criza provocată de COVID-19, acum trece prin criza energetică și cea cauzată de război. Invazia Ucrainei riscă să perturbe piețele globale pentru produse agricole (îndeosebi cereale și oleaginoase) și inputuri pentru agricultură, cum ar fi energia, combustibilul și îngrășămintele. Rusia este cel mai mare furnizor de combustibil al UE (18% din importurile Uniunii provin din Rusia); exporturile rusești de îngrășăminte către UE reprezintă 30% din importurile de îngrășăminte la nivelul Uniunii, iar în cazul României ajung și până la 40% în anumiți ani.

Cele 3 crize menționate anterior vor duce la o lipsă de hrană. Aceasta va fi cauzată de cele 3 crize precizate anterior, dar în mod special și de seceta pedologică care a început să facă ravagii în multe state europene și se face resimțită și in România. Pe de o parte se pune problema de costuri și pe de altă parte de lipsă disponibilitate a unor produse/inputuri care poate duce la diminuarea drastică a producției agricole a României și majorității statelor din UE.

Costurile cu inputurile agricole și producția agricolă au crescut și vor mai crește foarte mult, prin urmare se va limita accesul la hrană pentru consumatorii cu venituri mici în special.

Există riscul major ca țările sărace din Asia, Africa precum Egipt, Liban, Indonezia, Etiopia, etc să sufere de înfometare în anul 2022 și 2023.

Consumatorii din Europa vor avea hrana, dar va fi la costuri foarte mari, la limita permisibilității. Cei care vor suferi de foame vor deveni refugiați în țările mai dezvoltate, așa cum se întâmplă și acum în Europa. Nu știm dacă Europa și România vor putea face față unui val de refugiați enorm de mare în comparație cu cel din prezent.

Trebuie luate măsuri la nivel European prin amânarea implementării restricțiilor prevăzute în strategiile pentru agricultură ale Pactului Verde European, respectiv de la Fermă la Furculiță și Biodiversitatea 2030, dar foarte importante sunt și măsurile pe care le ia fiecare stat membru, respectiv România. Efectele crizelor au început să se resimtă și vor avea impact în producția anului 2022, dar mult mai proeminentă va fi pentru producția și prețul recoltelor din anul 2023.

Pentru a asigura premizele realizării unei producții agricole cât mai mari în România, în aceste situații de criză se impun și solicităm în regim de urgență următoarele măsuri:

1. Eliminarea accizei la motorina folosită în agricultură pentru perioada 15 martie-15 august 2022;
2. Acordarea unei subvenții la tona de îngrășământ utilizat în agricultura autohtonă care poate fi acordat. Aici se poate utiliza un model similar cu al Bulgariei ex: echivalentul în lei a 58 EURO Mw/h și compensarea certificatelor verzi/ sumelor aferente acestora pentru a fi utilizate în investiții pentru reducerea emisiilor de CO₂ și trecerea către o energie prietenoasă cu mediul.

Este foarte important să se concretizeze cât mai rapid această formă de sprijin pentru a se putea începe producția de îngrășăminte chimice, depozitarea la distribuitori și chiar fermieri pentru campania din toamna 2022. Având în vedere că este singurul combinat din România care poate începe producția în 2 săptămâni de la momentul când are asigurată necesarul de gaz pentru următoarele 3-6 luni cu care să asigure minimum 60% din necesarul intern de îngrășăminte necesare sectorului agricol din România.

Stimate Domnule Premier, Stimate Domnule Ministru, vă rugăm să prioritizați securitate și siguranța alimentară a României în aceste perioade de criză. 

Rămânem la dispoziția dumeavoastră și a experților aflați în coordonarea dumneavoastră pentru a furniza informații suplimentare pentru eventuale informații suplimentare.

Vă mulțumim pentru preluare și susținere!

În numele tuturor membrilor și  organizațiilor membre ale celor 4 organizații.

PRO AGRO - Ionel ARION

LAPAR - Nicolae VASILE

UNCSV - Mircea BĂLUȚĂ

APPR - Nicolae SITARU

Alianța pentru Agricultură și Cooperare consideră că STRATEGIA PRIVIND MANAGEMENTUL APEI este vitală pentru a putea continua producția de hrană în România și, de aceea, vă somează să faceți toate diligențele necesare pentru ca, împreună cu  realizarea REȚELEI NAȚIONALE DE PERDELE FORESTIERE DE PROTECȚIE A CÂMPURILOR, să constituie parte integrantă din PNRR.

Protejarea calității solului, prevenirea eroziunii acestuia și gestionarea durabilă a resurselor de apă, inclusiv prin utilizarea de energie regenerabilă, pot fi susținute eficient doar prin reformarea și redresarea sistemului de irigații, desecări, drenaje și amenajări de lacuri de acumulare, coordonate la nivel național prin mijloace digitale moderne.

Pe lângă importanța agricolă, acest efort are și o importanță strategică de protejare a mediului, prin faptul că duce la modificarea microclimatului, în special a umidității relative a aerului, condiție a dezvoltării mai bune și mai armonioase a vegetației naturale/spontane, dar și a culturilor agricole, fiind elemente obligatorii pentru sustenabilitatea și durabilitatea sectorului agroalimentar al României.

În paralel, o dezvoltare corectă și eficientă a culturilor agricole, dar și a vegetației spontane datorită aplicării unei strategii integrate cu toate elementele prezentate anterior și a modificării microclimatului specific al zonei, duce la creșterea și stabilizarea cantităților de carbon stocate, lucru extrem de important pentru întreaga societate, prevăzut expres și de noile direcții europene de gestionare a agriculturii.

Acțiunea conjugată a acestor factori va duce la prevenirea și combaterea vizibilă a schimbărilor climatice, cu condiția  asigurării investițiilor necesare.

România are nevoie de o strategie națională privind asigurarea apei și microclimatul în zonele cele mai expuse la secetă pedologică severă și arșița atmosferică, care să ofere predictibilitate fermierilor. De aceea, este esențial ca rețeaua națională de irigații, desecări, drenaje și amenajări de lacuri de acumulare, ce constituie infrastructura principală și secundară, să fie încadrată ca infrastructură de siguranță națională, așa cum sunt căile ferate sau drumurile publice, iar cei care încearcă s-o devalizeze să suporte rigorile legii.

Schimbările climatice au modificat mult repartiția precipitațiilor în cursul perioadei de vegetație a culturilor, indiferent că vorbim de culturile de toamnă sau  cele de primăvară. Chiar dacă media multianuală, a precipitațiilor, poate fi aproximativ aceeași sau cu abateri suportabile, lipsa precipitațiilor într-o perioadă de 6 – 8 săptămâni duce la diminuarea sau chiar compromiterea recoltelor, în funcție de momentul în care se instalează seceta sau arșița.  Sistemul integrat care cuprinde irigațiile, drenajele, desecările și lacurile de acumulare ajută fermierii (și, implicit, societatea) prin posibilitatea de a interveni în momentele critice pentru a suplini nevoia de apă a plantelor și a le ajuta să depășească perioadele de lipsă a precipitațiilor, reducând implicit presiunea financiară asupra bugetului public și probabilitatea diminuării drastice a producției, așa cum s-a întâmplat chiar în anul agricol trecut.

Considerăm, Domnule Ministru, că este un act de responsabilitate includerea în PNRR a Strategiei Integrate Privind Managementul Apei (cu o alocare estimată la 2.6 miliarde euro); sperăm că împărtășiți acest deziderat al tuturor agricultorilor din România, în caz contrar considerăm că ar trebui să vă asumați public acest lucru și să identificați surse alternative de finanțare de la Bugetul Statului, a celor 2.6 md euro necesare, pentru a respecta și implementa programul de guvernare privind Infrastructura principală și Managementul Apei, care trebuie realizată de statul român.

În numele tuturor membrilor și organizațiilor membre ale celor 4 organizații.

PRO AGRO - Ionel ARION

LAPAR - Nicolae VASILE

UNCSV - Mircea BĂLUȚĂ

APPR - Nicolae SITARU

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - UNCSV își manifestă profunda îngrijorare privind comunicatul Comisiei Europene prin care ne anunță că bugetul Politicii Agricole Comune va scădea cu 4% pentru plățile directe și minim 5% pentru dezvoltare rurală. Reamintim că fermierii din România primesc o plată directă pe ha cu mult sub media europeană.

Satele românești încă mai au nevoie de investiții mult mai mari decât până în prezent pentru a permite un trai decent și să se stopeze riscul de părăsire.

Inflația este unul din factori care nu sunt luați în calcul la această reducere propusă și va adânci scăderea la cel puțin dublul cifrelor vehiculate în media.

Prin realocări riscăm ca România să aibă pe Pilonul II Dezvoltare Rurală 2021-2027 o reducere de 30% care va crea un decalaj și o discrepanță și mai mare între țara noastră și celelalte state membre.

Agricultura românească se axează încă majoritar pe comercializarea materiei prime și are nevoie de investiții enorme pentru a obține produse finite și adăuga valoare adăugată producției primare.

Politica Agricolă Comună conține mai mult măsuri pentru mediu decât pentru alimente.

România are nevoie de investiții semnificative pentru zootehnizare și industrializare care să permită hrănirea populației la prețuri rezonabile din produse autohtone și locuri de muncă în zonele rurale.

PAC trebuie să fie cea mai importantă prioritate a Uniunii Europene. 

Prin reducerea semnificativă a bugetului pe dezvoltare rurală si obligarea statelor membre sa vină cu cofinanțare în loc sa avem un program european comun vom ajunge la 27 de Politici Agricole Comune distincte, diferite si limitate in funcție de posibilitatea de cofinanțare a statului respectiv.

Este nevoie de simplificare, debirocratizare, o mai mare flexibilitate, dar este nevoie ca bugetul PAC să rămână cel puțin la nivelul din prezent pentru ca fermierii să își poată continua activitatea și să facă ce știu ei mai bine, să producă alimente pentru populația din țara noastră și a UE.

Fermierii membri în cooperativele agricole din UNCSV consideră că pentru ROMÂNIA, PAC este o politică de susținere a securității și suveranității alimentare a Uniunii Europene și trebuie tratată ca prioritate 0 în detrimentul altor priorități propuse precum MIGRAȚIA.

Bugetele europene pentru chestiuni agricole și alimentare sunt cruciale așa cum a declarat și Ministrul francez al Agriculturii și pentru a avea sisteme mai durabile, rezistente și eficiente care să satisfacă așteptările consumatorilor atunci trebuie să păstrăm veniturile agricultorilor și să menținem bugetul PAC la înălțimea acestei ambiții.

Este nevoie ca toate formele de asociere din sectorul agroalimentar și autoritățile din România să facem front comun și să ne atingem obiectivul de țară.

Vă solicităm Domnule Ministru Petre DAEA să dispuneți măsurile necesare și susțineți atât public cât și prin documente oficiale ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Guvernului României apărarea fermă și neîncetată a bugetului PAC (FĂRĂ REDUCERI) care să se ridice la înălțimea provocărilor cu care se confruntă agricultura românească și europeană în ședințele Consiliului de Miniștri, Parlamentul European și Consiliul European  ce vor avea loc până la aprobarea bugetului UE 2021-2027.

Vă mulțumim pentru implicare și susținere fermă!

Cu respect,

ÎMPREUNĂ PENTRU VIITOR,

Președinte U.N.C.S.V. - Nicolae SOFONE

Director Executiv U.N.C.S.V. - Florentin BERCU

Doamnei Premier Viorica DĂNCILĂ,

Domnului Viceprim-Ministru, Paul STĂNESCU

Domnului Senator Lucian TRUFIN,

Domnului Ministru Eugen TEODOROVICI,

Domnului Ministru Petre DAEA,

Domnului Secretar de Stat Daniel BOTĂNOIU,

Domnului Președinte Alexandru STĂNESCU

Stimată Doamnă/Stimați Domni,

U.N.C.S.V. ȘI COOP RO au onoarea și bucuria de a vă transmite prezenta scrisoare de mulțumire ca semn de apreciere și respect pentru profesionalismul de care ați dat dovadă în aceste zile, dumneavoastră și instituțiile pe care le conduceți, prin colaborarea și transmiterea în teritoriu a adresei ANAF nr. 700/26.03.2018, pentru aplicarea în mod unitar a legislației cu caracter fiscal cu privire la aplicarea prevederilor art. 76 lit. a¹) – lit. a⁶ ) din Legea nr. 566/2004  a cooperativelor agricole, modificată prin Legea nr. 164/2016.

Avem convingerea că va exista în continuare deschidere din partea Ministerului Finanțelor Publice și urmărim totodată, dezvoltarea colaborării și cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, pentru realizarea unui cadru uniform în vederea aplicării în mod unitar și fără echivoc a facilităților fiscale acordate cooperativelor agricole și membrilor săi conform legii, începând cu data intrării în vigoare a prevederilor din legea specială care a instituit aceste facilități, respectiv începând cu data de 1 iulie 2016.

În acest sens, considerăm că este important să se continue această politică de comunicare și conlucrare, astfel încât facilitățile fiscale să poată fi aplicate în integralitatea lor de către toți contribuabilii, fără a exista sancțiuni (limitări) din partea autorităților fiscale centrale sau locale, chiar dacă aplicarea acestora va presupune transmiterea către autorități a unor declarații fiscale (rectificative) aferente perioadei 2016 - 2017.

Vă mulțumim încă odată pentru amabilitatea dumneavoastră și vă asiguram de întreaga noastră disponibilitate pentru a dezvolta un parteneriat fructuos.

Cu respect,

ÎMPREUNĂ PENTRU VIITOR,