Displaying items by tag: UNCSV

Alianța pentru Agricultură și Cooperare își declară solidaritatea și susținerea față de manifestul pașnic al fermierilor cehi, organizat între 15 și 16 septembrie 2022, la Praga, cu ocazia reunirii Consiliului informal AgriFish.

Fermierii vor retransmite miniștrilor reuniți la Consiliul de Miniștri – AGRIFISH, principalele probleme cu care se confruntă cu scopul de a trage un nou semnal de alarmă cu privire la incertitudinea viitorului agriculturii europene, greu încercată în ultimii ani.

Măsurile solicitate de fermierii din Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia, Bulgaria, Croația, Estonia, Lituania și România au luat forma unui Memorandum care va fi prezentat miniștrilor în cadrul unei Conferințe de presă, care va avea loc în fața Centrului de Congrese din Praga, unde vor defila convoaiele pașnice ale fermierilor prezenți.

Cele 4 organizații membre ale Alianței pentru Agricultură și Cooperare (PRO AGRO, LAPAR, APPR și UNCSV) sunt semnatare ale Memorandumului de la Praga, prin care alături de omologii din celelate state semnatare, solicită sprijin politic pentru implementarea unor măsuri de protecție pentru fermieri și cooperative, astfel:

Măsuri pe termen scurt:

1) Suspendarea certificatelor de emisie cel puțin pe termen scurt;

2) Limitarea prețurilor la energie și compensarea fermierilor pentru prețurile ridicate la îngrășăminte și alte inputuri agricole vitale;

3) Suport pentru ca produsele agricole ucrainene să ajungă pe piețele de export ale țărilor terțe, unde aceste produse sunt foarte necesare, dar în același timp trebuie să se implementeze măsuri care să contribuie la atenuarea problemelor logistice, a prețurilor de piață și a veniturilor pentru fermierii locali din statele membre relevante. Este crucial să fie protejați producătorii naționali de pericolul de a fi victime ale circumstanțelor cauzate de liberalizarea importurilor din Ucraina, circumstanțe care vor duce la anumite falimente ale fermierilor autohtoni;

4) Extinderea cadrului temporar de criză pentru a permite statelor membre să utilizeze flexibilitatea prevăzută de normele privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia în contextul invaziei Ucrainei de către Rusia;

Măsuri pe termen lung:

1) Promovarea autosuficienței energetice a fermierilor, inclusiv prin forme de asociere cu rol economic ale acestora;

2) Având în vedere creșterea sarcinii birocratice asupra fermierilor, provocările climatice existente, impactul potențial al implementării Pactului Verde european, impactul crizei globale și necesitatea de a consolida securitatea alimentară, este necesară o creștere a finanțării în cadrul Politicii Agricole Comune

3) Alocarea de fonduri/resurse europene pentru cercetarea ameliorării, precum și susținerea unei poziții bazate pe o bază pur științifică privind dezvoltarea de noi soiuri rezistente, inclusiv NGT;

4) Respingerea oricărei obligații stabilite prin proiectul de Regulament SUR de a reduce cantitățile de pesticide utilizate de statele membre care au un consum de Produse de protecția plantelor sub media europeană;

5) Creșterea limitei ajutorului de minimis pentru producția agricolă primară.

Fermierii europeni sunt hotărâți să nu cedeze presiunilor constante pe care politicile europene recente le exercită asupra activității lor și să își intensifice formele de protest dacă nu vor exista reacții pozitive la solictările lor.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare privește cu neîncredere propunerea raportorului Eugenia Rodríguez Palop de modificare a Articolului 39 al Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

Europarlamentarul Eugenia Rodríguez Palop este raportor alternativ pentru proiectul de aviz al Comisiei pentru agricultură, iar prin propunerea lansată dorește să facă PAC post-2027 sustenabilă „social, economic și ecologic”, schimbând accentul politicii de la „creșterea productivității agricole” la „asigurarea autosuficienței”, în același timp „protejând ecosistemele agricole” și „asigurând o tranziție eficientă.”

Rodríguez Palop consideră oportună modificarea substanței obiectivelor Politicii Agricole Comune, deși nu există temei pentru această modificare, altul în afară de „calea verde” pe care decidenții europeni o urmează obsesiv, în ciuda tuturor avertismentelor venite din partea fermierilor și cooperativelor din toate statele membre.

Bazele Politicii Agricole Comune sunt stabilite în Art. 39 din Tratat unde sunt înscrise în mod clar principiile furnizării consumatorilor de alimente la prețuri accesibile în cantități adecvate și garantarea fermierilor cu un venit adecvat, iar prin propunerea raportorului se dorește ca aceste principii să fie înlăturate, iar noi, fermierii și cooperativele din România nu putem fi de acord cu această modificare!

Accesul consumatorilor la alimente nu poate fi înlăturat dintre obiectivele Politicii Agricole Comune, fiindcă reprezintă unul dintre principalele meniri ale agriculturii: să fie furnizor de alimente. Fermierii sunt generatori de hrană pentru oameni și așa trebuie să rămână! Prețul accesibil pentru consumatori este vital, mai ales într-o Europă care susține lupta împotriva foametei.

Cum vor fi susținute obiectivele ca „foamete zero”, în contextul modificării propuse? Spre ce se va orienta agricultura, dirijată de aceste modificări, din moment ce nu mai are ca obiective principale asigurarea hranei în cantități suficiente și la prețuri accesibile?

De asemenea, cum vor fi protejați fermierii de lipsa fondurilor și de falimentele iminente, dacă alimentele vor deveni prea costisitoare pentru populație? Se vor reorienta spre laboratoare, unde să creeze alimente sintetice, care deși sintetice, vor asigura durabilitatea atât de dorită de Comisie, fără gestionarea corectă a riscurilor?

Organizațiile membre ale Alianței consideră că prin aceste modificări se creează un precedent periculos, fiindcă nu doar că, între obiectivele Politicii Agricole Comune se introduc obiective care nu sunt conectate la agricultură, ci mai grav, sunt înlăturate, în mod voit obiectivele reale ale agriculturii. Nu putem fi de acord, sub nicio formă, cu masacrarea articolului 39 din TFUE.

Pe lângă lobby-ul întreprins împreună cu statele membre, COPA-COGECA, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a transmis, în cursul zilei de ieri, 5 septembrie 2022, toate aceste nemulțumiri și îngrijorări către eurodeputații români, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Reprezentanța Permanentă a României la U.E., solicitând sprijin pentru respingerea modificării obiectivelor PAC.

Sprijinul politic al reprezentanților români pe lângă instituțiile Uniunii este vital în aceste momente decisive pentru soarta agriculturii europene.

Pe această cale, tragem un semnal de alarmă public și solicităm tuturor europralamentarilor care reprezintă România, Reprezentanța permanentă la Brusseles, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, să țină cont de necesitatea asigurării securității și siguranței alimentare pentru întreaga populație din Uniunea Europeană și să respingă amendamentul propus de doamna Rodríguez Palop sau altele posibile, care au același efect.

Pentru informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, însumează aproximativ 3500 de fermieri care lucrează o suprafață totală de 2,5 mil ha, la care se adaugă 1,5 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează a cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului agroalimentar românesc.

 

Luni, 21.11.2022, a avut loc prima mobilitate fizică din cadrul proiectului Erasmus+ Bune practici de guvernanță în cadrul cooperativelor agricole - GGPAC…

Erasmus+ este programul prin care UE sprijină educația, formarea, tineretul și sportul în Europa. Dispune de un buget de 14,7 miliarde EUR, bani cu ajutorul cărora peste 4 milioane de europeni vor putea câștiga experiență și avea acces la studii, formare și voluntariat în străinătate.

Experiența și materialele produse pe parcursul proiectului au un impact pozitiv și asupra cooperativelor, nu numai la nivel local, dar și la nivel național în România și Franța, Grecia, Estonia . Acesta va contribui la promovarea practicilor de bună guvernare în cooperativele agricole și dezvoltarea competențelor, prin formarea managerilor și schimbul de practici noi și inovatoare, inclusiv abordări multidisciplinare. Mai mult, proiectul va contribui la incluziunea socială a fermierilor din mediul rural prin intermediul cooperativelor, o categorie extrem de afectată de sărăcie. Modelul de întreprindere cooperativă este o abordare inovatoare și practică în promovarea valorilor comune, egalitate prin care fermierii angajați în întreprinderi cooperatiste își dezvoltă competențele sociale și civice.

Echipa executivă UNCSV s-a implicat începând din 2020 în realizarea și depunerea acestui proiect, dar a fost aprobat abia în 2021, la a doua redepunere. Proiectul va dura 24 de luni și va include 3 programe de training profesional, câte 5 zile pe fiecare țară, începând cu Noiembrie 2022 în Grecia, Februarie 2023 în Estonia și Noiembrie 2023 în Franța, unde vor putea participa 25 președinți/directori executivi de cooperative membre UNCSV și o conferință finală de prezentare a rezultatelor proiectului.

Prin proiectul Bune practici de guvernare în cooperative agricole – GGPAC dorim să obținem:

1. Instruirea și perfecționarea managerilor de cooperative din UNCSV privind guvernanța strategică și managementul cooperativelor, pentru a crește eficiența și randamentul formelor de asociere cu rol economic;

2. Să proiectăm și să dezvoltăm împreună un toolkit privind organizarea, operațiunile și guvernanța cooperativelor agricole;

3. Un set de instrumente pentru Managementul Relațiilor dintre membrii cooperativei și un Ghid de Studii de Caz din fiecare țară.

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - U.N.C.S.V. a depus joi, 18 august 2022, dosarele pentru înscrierea în cele 5 grupuri de interes de mai jos:

1. Politică Agricolă Comună;

2. Culturi Arabile;

3. Plăți directe și înverzire;

4. Dezvoltare Rurală;

5. Mediu și Schimbări Climatice.

Documentația a fost depusă, conform metodologiei, la Registratura din cadrul M.A.D.R.

U.N.C.S.V. este partener de dialog constant al instituțiilor statului participând la întâlnirile din cadrul ministerelor, care prezintă interes pentru membrii săi, aducându-și aportul la o serie importantă de proiecte legislative din sfera de activitate.

De asemenea, U.N.C.S.V. are și experiența dialogului cu partenerii europeni, fiind  membră a organizației europene COPA – COGECA prin intermediul Alianței pentru Agricultură și Cooperare, în acest fel fiind în permanență conectată la direcțiile politice, punctele comune cât și cele divergente ale României în raport cu statele membre, în special privind cooperativele agricole.

Grupurile de Dialog Civil Naționale - GDCN - sunt organizate și funcționează potrivit Ordinului Ministrului Agriculturii si Dezvoltării Rurale (Nr. 304/2020 și PROCEDURĂ din 19 octombrie 2020 de selecție a organizațiilor profesionale din sectorul agricol și agroalimentar în grupurile de dialog civil naționale, Publicate în Monitorul Oficial cu numărul 1026 din data de 4 noiembrie 2020), sunt formate din experți desemnați de organizațiile de fermieri și de alți parteneri de dialog social care participă sau furnizează expertiză la ședințele grupurilor de dialog civil instituite la nivel european de DG Agri.

Având în vedere că GDCN reprezintă locul de întâlnire al reprezentanților organizațiilor profesionale agricole, corelate cu grupurile de lucru de la Comisia Europeană și vor avea ca misiune clară armonizarea unor poziții naționale pe temele agricole strategice, invităm toate organizațiile profesionale din sectorul agricol şi agroalimentar să își depună candidatura și să își manifeste astfel disponibilitatea și interesul de a participa activ în aceste grupe de lucru.

Motivația de a coopera cu toate părțile implicate va face diferența atât la nivel național cât și european. U.N.C.S.V salută, prin urmare, inițiativa Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale de a demara procedura de selecție a experților pentru grupurile de lucru naționale, inițiativă care se aliniază cu propunerile susținute de Uniune atât independent cât și alături de partenerii din Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Doar împreună putem reuși, motto-ul UNCSV fiind: ÎMPREUNĂ PENTRU VIITOR!

Informații suplimentare pot fi solicitate la Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. .

Cu respect,

Împreună pentru viitor!

Echipa U.N.C.S.V.

În perioada 13-15 iulie 2022, la Atena,  a avut loc Conferința Europeană organizată de Universitatea de Științe Sociale și Politice Panteion, Universitatea de Științe Agricole, Institutul CO-opAbility, cu sprijinul celor mai importante 5 cooperative din Grecia și în parteneriat cu Alianța Internațională a Cooperativelor.

Tema a fost Regândirea Cooperativelor: De la local la global și din trecut către viitor.

În cadrul conferinței au avut loc prezentări la peste 150 de articole științifice și mese rotunde pe teme de interes precum: Platforma și Legea Cooperativelor, Cooperativele și dezvoltarea sustenabilă, Scalarea etică a mișcării cooperatiste, Cooperativele și impactul social, economic și de mediu, problemele curente ale cooperativelor agricole, Taxarea și cooperativele, Cooperarea în agricultură, perspective și obstacole, Lecții învățate din studiile de caz prezentate, Evaluarea impactului cooperativelor în economia circulară, Cooperative și finanțare, Cooperative și guvernare,  Legea cooperativelor și politici și politică, Identitatea cooperativelor, convergențe și divergențe, Educația Cooperatistă și Dezbateri privind crearea unei noi legi a cooperativelor în Grecia beneficiind de suportul experților Alianței Internaționale a Cooperativelor.

La conferință au fost prezenți cei mai importanți 100 de cercetători și practicieni specializați pe cooperative, la nivel mondial.

Provocările comitetului cooperativ de cercetare al Alianței Internaționale a Cooperativelor sunt:

• Să creeze o mai bună cunoaștere a întreprinderilor cooperatiste;
• Promovarea unui sistem educațional care să includă cooperativele;
• Să evite confuzia dintre concepte (cooperative, întreprinderi sociale, societăți comerciale, etc);
• Să echilibreze condițiile de concurență între cooperative și alte forme de întreprinderi;
• Eliminarea barierelor juridice care creează constrângeri nejustificate pentru membrii cooperatori.

Cooperativele sunt un vehicul important pentru mobilizarea resurselor locale până la o masă critică și, prin urmare, o platformă importantă de inovare socială în zonele rurale.

Dialogul și controlul democratic sunt trăsături cheie ale relevanței strategice în cadrul modelului cooperatist.

Cooperativele își servesc membrii cât mai eficient și consolidează mișcarea cooperatistă prin colaborare, prin intermediul structurilor locale, regionale, naționale și internaționale. 

Cooperativele lucrează pentru dezvoltarea durabilă a comunităților lor prin politici aprobate de membrii lor.

Obiectivele cooperativelor, sunt nu doar economice și financiare, dar și non-financiare precum, dezvoltarea comunității locale, satisfacție și încredere între membrii cooperatori.

Managerii cooperativelor ar trebui să se concentreze pe crearea unor experiențe pozitive pentru membri (economice și non-economice), care să conducă la păstrarea/recrutarea membrilor și la creșterea participării acestora, ceea ce duce la o organizație cooperatistă mai eficientă și mai de succes.

,,Scopul nostru este de a contribui la formularea unui discurs public și de a activa un act social sub forma unui plan de acțiune socială, de mediu, politică și ideologică care să ofere perspective și speranță; un plan de acțiune care vizează stabilirea unui sistem global de muncă, de consum și de viață care să conducă la eliberarea socială a omului pe o planetă durabilă’’ (Lazaros Aggelou).

Totodată în cadrul evenimentului s-a acordat premiul de excelență și recunoștință lui Henry Hagan pentru contribuția importantă adusă la completarea legislației cooperativelor, practizarea teoriei și teoritizarea practicii prin activitatea desfășurată în Organizația Internațională a Muncii și Alianța Internațională a Cooperativelor și a publicațiilor realizate de acesta.  

Este nevoie de rescrierea identității cooperativelor și pune mai mult accent pe educație, instruire, perfecționare, conectivitate, solidaritate, încredere și reciprocitate.

Cooperativele sunt instrumentul cel mai adecvat pentru a combate fragmentarea terenurilor, avea acces la inovare, digitalizare, realiza agricultură de precizie, reduce amprenta de carbon, cantitatea de fertilizanți, pesticide și consumul de apă în irigarea culturilor și îmbunătății indicatori precum: valoarea adăugată pe membru, valoarea adăugată pe ha și evoluția cifrei de afaceri a membrilor prin desfășurarea activității prin intermediul cooperativelor agricole.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare propune un pachet de soluții la criza cerealelor din porturile românești, după dialogul purtat cu delegația europarlamentarilor din COMAGRI, în cadrul vizitei de săptămâna trecută din porturile Constanța, Agigea și Galați. Membrii Alianței apreciază intervențiile ulterioare de la Bruxelles ale eurodeputaților, care au punctat aspecte de îngrijorare comună atât pentru Uniunea Europeană, cât și pentru structurile asociative românești, îndeosebi în ceea ce privește logistica cerealelor, transportul și trasabilitatea acestora, capacitatea fermierilor de a produce și de a depozita, seceta severă în principalele regiuni producătoare de cereale din țară, dar și creșterile semnificative ale costurilor de producție, de distribuție și ale celor de tranzacționare în general.

Efectele negative se resimt mai ales în rândul întreprinderilor locale de pe piața de producție și comercializare a cerealelor, semințelor și oleaginoaselor. Acest segment de piață, cu afaceri cumulate de 6,5 miliarde de euro în 2021, este cel mai important și acoperă aproximativ 25% din sectorul agricol al țării.

Cantitățile suplimentare de cereale provenite din Ucraina, pentru tranzit sau export final, au pus presiune pe întreaga rețea logistică și de depozitare din România, mai ales în perioadele de vârf de sezon, atunci când intensitatea comerțului în acest sector se află la cei mai înalți parametri.

Într-o scrisoare transmisă astăzi către cei patru europarlamentari din Comisia de Agricultură care au efectuat vizita de lucru în România - Norbert Lins (președinte), Daniel Buda (vicepreședinte),  Herbert Dorfmann și Martin Hlaváček (membri) – Alianța pentru Agricultură și Cooperare a indicat o serie de soluții care s-ar preta managementului cerealelor autohtone și ucrainene din porturile românești.

Printre acestea se numără formule de subvenții pentru depozitare în regim privat de către fermieri, în silozuri autorizate și pe bază de chitanțe de depozit, dar și subvenții pentru compensarea costurilor ridicate de transport, pe baza unei distanțe de referință de la regiunile producătoare până la portul Constanța. În egală măsură, Alianța pledează pentru îmbunătățirea managementului în porturi prin coordonare interinstituțională, resurse suplimentare la punctele de frontieră terestră, o inventariere a facilităților aflate pe teritoriul României, incluzând aici capacitățile de operare, de tranzit și de depozitare disponibile, precum și un proces constant de verificare și de monitorizare a fluxurilor de mărfuri și a disponibilităților de transport. Această măsură este necesară pentru o împărțire a fluxurilor de mărfuri în funcție de origine (Ucraina și România), în vederea stabilirii unui calendar de accesare a logisticii de export din Constanța și pentru eliberarea unei părți din presiunea asupra terminalelor portuare. La fel de importantă este și trasabilitatea, pe care Alianța o vede absolut necesară pentru eliminarea riscurilor pentru piața internă a României, în eventualitatea în care cereale din Ucraina ar fi deturnate către piața românească.

În același document, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a subliniat importanța deosebită a alocării de fonduri europene corespunzătoare programelor destinate reabilitării infrastructurii mari (rutiere-feroviare-maritime), a construcției de autostrăzi și a investițiilor de dragare a Dunării si căilor navigabile din România. De asemenea, este primordial să se finanțeze crearea unei  infrastructuri cu o rețea de spații de depozitare regionale în zonele cu acces la navigare.

Portul Constanța are nevoie de investiții majore de logistică portuară pentru a nu înregistra blocaje semnificative ale lanțului de aprovizionare. De asemenea, Alianța îi invită pe europarlamentari să analizeze oportunitatea înființării unui fond de investiții cu o masă critică, bazat pe principii economice (similar Fondului de investiții al Inițiativei celor Trei Mări) care să fie finanțat de UE, de guvernul român și/sau de alți actori interesați. Soluția propusă de reprezentanții fermierilor români are în vedere un management privat, selectat de acționari, iar scopul final va fi acela de a dezvolta proiecte legate de facilități logistice și de procesare a produselor agricole de bază românești și ucrainene.

Nu în ultimul rând, în scrisoarea transmisă europarlamentarilor din COMAGRI, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a reiterat ideea lansată săptămâna trecută privind relocarea a 13 miliarde de euro din Fondul de Coeziune, sumă rămasă neutilizată în exercițiul financiar actual, ca o posibilă resursă pentru ameliorarea situației de criză din agricultura țării.

Contact: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

• Domnului Prim-Ministru al României, Nicolae CIUCĂ
• Domnului Ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre DAEA

Stimate Domnule Premier,

Stimate Domnule Ministru,

Alianța pentru Agricultură și Cooperare vă informează oficial că fermierii au înregistrat pagube uriașe în urma instalării secetei pedologice severe din iarna 2021-2022, primăvara anului 2022 și arșița atmosferică din această vară. Sunt județe unde suprafețele cu culturi agricole de toamnă au un grad de afectare datorat secetei pedologice severe cuprins între 40-80%. După cum bine știți situația este mult mai dramatică la culturile de primăvară care au un grad de afectare între 90-100%. Deși seceta din acest an nu este generalizată la nivelul întregii țări, afectând doar anumite județe, fermierii sunt afectați mult mai grav decât în anul de recoltă 2020 datorită efectelor crizelor energetice, de carburanți sau război.

Sunt multe cazuri când dificultățile sunt de natura supraviețuirii exploatației agricole având în vedere investițiile mari care s-au făcut în ferme în anul acesta, datoriile pe care aceștia le au pentru inputurile folosite în anul de recoltă 2022, cheltuielile cu arenda și cheltuielile necesare pentru înființarea culturilor agricole pentru anul agricol 2022-2023.

Având în vedere cele expuse sintetic mai sus, luând în considerare datele furnizate de instițuțiile abilitate, vă rugăm Domnule Ministru Petre DAEA, să binevoiți a iniția toate demersurile legale posibile pentru crearea, aprobarea ordonanței de urgență și declararea stării de calamitate datorate secetei pedologice severe și arșiței atmosferice în localitățile/județele unde mai mult de 50% din suprafața acoperită de o cultură este afectată.

OUG vine în continuarea legislativă a OMADR 97/2020 cu modificările și completările ulterioare, dând posibilitatea autorităților implicate să aibă puterea conferită prin lege de a declara stare de calamitate și asimilarea cu forța majoră.

Avem nevoie de declararea stării de calamitate cu celeritate, deoarece majoritatea  contractelor pentru inputurile cu preț crescut datorită crizelor energetice, carburanți, război, vor ajunge la termen la sfârșitul lunii iulie 2022.

În fiecare an normal agroclimatic, fermierii și-au achitat inputurile, au livrat recoltele contractate cu furnizorii de inputuri sau cu firmele locale, au plătit arenda, ratele la credite, leasing, taxele și impozitele.

Stimate Domnule Premier Nicolae CIUCĂ, Stimate Domnule Ministru Petre DAEA, vă solicităm să inițiați cu celeritate demersurile pentru aprobarea ordonanței de urgență și declararea stării de calamitate datorate secetei pedologice severe și arșiței atmosferice, până la 31 iulie 2022.

În speranța demarării în regim de urgență a procedurilor pentru declararea stării de calamitate, vă mulțumim.

În numele tuturor membrilor și organizațiilor membre ale celor 4 organizații.

Pe 2 iulie, cooperativele din întreaga lume vor sărbători cea de-a 100-a Zi Internațională a Cooperativelor, sub sloganul ”Cooperativele construiesc o lume mai bună”.

La un deceniu de la Anul Internațional al Cooperativelor O.N.U (2012), care a evidențiat contribuția unică a cooperativelor la transformarea lumii într-un loc mai bun, tema celei de-a 100-a Ediție a Zilei Internaționale a Cooperativelor vine în completarea acestei ideologii.

Cooperativele din întreaga lume sunt invitate să sărbătorească modelul cooperatist, centrat pe om, inspirat de valorile de ajutorare, responsabilitate, democrație, egalitate, echitate și solidaritate.

Cooperativele mature au responsabilitatea și grija față de ceilalți, ceea ce înseamnă construirea unei lumi mai bune. Ele încurajează participarea economică, luptă împotriva degradării mediului și a schimbărilor climatice, generează locuri de muncă bune, contribuie la securitatea alimentară, păstrează capitalul financiar în comunitățile locale, și construiesc lanțuri valorice etice.

Cooperativele din România se alătură evenimentului împreună cu cooperativelor europene din cadrul COGECA și transmit un mesaj puternic: evoluția cooperativelor naționale se ghidează după modelele de integritate și performanță ale omoloagelor din lumea întreagă, iar în aceste momente de test pentru agricultori și cooperative, vom continua să performăm la standarde înalte. Securitatea alimentară, menținerea în competiția de pe piața unică a fermierilor și conservarea mediului sunt priorități ale cooperativelor din România și vom depune toate eforturile pentru a contribui la aceste obiective de importanță capitală.

”Avem nevoie de cooperative sustenabile, performante, puternic capitalizate – o verigă veritabilă a lanțului alimentar. Și doar împreună vom reuși!”  a transmis directorul executiv al U.N.C.S.V, Florentin Bercu, cu ocazia sărbătoririi celei de-a 100-a Ediție a Zilei Internaționale a Cooperativelor.

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sector Vegetal  - U.N.C.S.V. continuă dezvoltarea cooperativelor din România și va coordona un amplu proiect la nivel european pentru perfecționarea managerilor de cooperative.

Aceasta este o nouă etapă firească în evoluția mediului asociativ românesc pentru a atinge standardele de performanță similare celor din Europa, iar obiectivul prioritar al U.N.C.S.V. este educarea, informarea și perfecționarea continuă a Președintelui, membrilor consiliului de administrație, a angajaților și a membrilor cooperatori.

 Informații suplimentare pot fi solicitate la Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. .

După multe dezbateri și amânări, Comisia Europeană a lansat Miercuri, 22 iunie 2022, varianta oficială a Regulamentului privind Utilizarea Sustenabilă a Pesticidelor (SUR), care va înlocui Directiva privind utilizarea durabilă a pesticidelor (SUD), adoptată în 2009 ca una dintre acțiunile ulterioare ale strategiei tematice a Comisiei privind utilizarea durabilă a pesticidelor.

Prin Directivă, statele membre au fost obligate să pună în vigoare dispozițiile naționale care transpun SUD în dreptul lor intern până la 26 noiembrie 2011. În baza gradului și modului de implementare a Directivei la nivel național, Comisia a considerat că este oportun să realizeze o evaluare de rezultat, efectuată și ca o evaluare back-to-back  (încorporează o evaluare a impactului). Comisia a transmis că datele colectate în cadrul acestei evaluări stau la baza redactării noului cadru legislativ privind utilizarea pesticidelor la nivelul Uniunii. Acesta se dorește a fi unul dintre instrumentele de implementare a obiectivelor ale Strategiei ”Fark to Fork”.

Din punct de vedere material, Comisia a adoptat o poziție de forță: a optat pentru un Regulament care înlocuiește o Directivă, iar asta presupune o diferență de abordare din punct de vedere al alinierii și raportării la dreptul național al fiecărui stat; spre deosebire de Directivă, Regulamentul se va aplica întocmai în legislația țării.

Conform noi versiuni lansate de Comisie, articolul 5 a fost modificat, conținând acum două componente ale obiectivului de reducere: Obiectiv ”Intensitate ” și Obiectiv ”Utilizare și risc”.

• Conform Obiectivului de intensitate, țintele de reducere se încadrează între 35% (statele a căror medie de consum în intervalul 2015-2017 este mai mică de 70% raportat la media U.E) și 65% (statele a căror medie de consum în intervalul 2015-2017 mai mare de 140% raportat la media U.E). Există și o țintă intermediară, de 50% pentru acele state a căror medie de consum în intervalul 2015-2017 se situează între 70 % și 140 % din media Uniunii.

La acest obiectiv, România trebuie să reducă cu 35 de procente consumul de pesticide, întrucât se situează sub media U.E ca nivel a consumului.

• Obiectivul de ”Utilizare și risc” își propune să penalizeze sau, după caz, să recompenseze în funcție de comportamentul statelor membre cu privire la consumul de pesticide.

Comisia a ales ca repere de evaluare a fluctuațiilor de consum, compararea consumului din intervalul 2011-2012-2013 cu cel din 2015-2016-2017.

Pentru statele care înregistrat o scădere, Comisia a introdus un coeficient de bonificare: ”în cazul în care un stat membru a realizat o reducere mai mare a utilizării și a riscului produselor chimice de protecție a plantelor decât media Uniunii între media anilor 2011, 2012 și 2013 și media anilor 2015, 2016 și 2017, o cifră care se stabilește scăzând din 50% diferența dintre reducerea realizată și reducerea medie a Uniunii”.

Diametral opus, în cazul în care statul membru a raportat o creștere, se va aplica un coeficient de penalizare, sub rezerva că ținta maximă de reducere a pesticidelor nu poate depăși 70%: ” în cazul în care un stat membru a crescut utilizarea și riscul produselor chimice de protecție a plantelor sau a realizat o reducere mai mică decât media Uniunii între media anilor 2011, 2012 și 2013 și media anilor 2015, 2016 și 2017, cifră care se stabilește prin adăugarea  la 50% a diferenței dintre reducerea sau, după caz, sporul realizat și reducerea medie a Uniunii, dar fără a depăși 70%.”

Conform Regulamentului, Statele Membre trebuie să stabilească un procent de reducere situat între cele două obiective, astfel:

• ținta minimă de reducere nu poate fi mai mică de 35%
• ținta maximă de reducere nu poate fi mai mare de 70%.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare, împreună cu stalele membre Copa-Cogeca, a făcut numeroase demersuri către organizațiile europene, dar și cele naționale pentru a trage un semnal de alarmă asupra impactului pe care îl va avea acest Regulament asupra agriculturii românești.  Prin lobby-ul întreprins, a reușit să convingă Comisia Europeană să ia în considerare consumul actual al statelor membre în stabilirea țintelor de reducere și nu aplicarea unui procent standard de reducere fără a se ține cont de particularități.

Un prim pas a fost făcut prin ajustarea corespunzătoare a textului Regulamentului, însă nu este suficient.

În lumina noilor prevederi, România trebuie să reducă cu 35% consumul de pesticide (calculat ca fiind media anilor 2015-2016-2017, conform prevederilor din Regulament) până în 2030.

La un calcul estimativ, dacă media 2015-2017 este de cca. 0,640 kg/ha, România trebuie să atingă, în 2030 un consum de 0,416 kg/ha, ceea ce este insuficient, având în vedere că pentru o producție competitivă la nivel european este nevoie de minimum 1.5 kg/ha.

Strategiile Pactului Verde sunt strategii cu bază politică, prin urmare reprezentanții Alianței solicită, din nou, sprijinul autorităților naționale și reprezentaților de la Bruxelles: este necesară o implicare mai mare a politicului, care să retransmită mesajul fermierilor români către Vicepreședintele Frans TIMMERMANS: România nu se poate alinia la aceste ținte de reducere a pesticidelor fără a avea la dispoziție alternative eficiente de combatere a dăunătorilor, la prețuri accesibile!

Solicităm sprijin și implicare din partea politicienilor și autorităților din România, mai ales că dinspre conducerea Comisiei Europene(filiera socialistă) vin semnale puternice că se dorește implementarea pactului verde fără a ține cont de crizele intervenite și repercursiunile asupra fermierilor și sectorului agroalimentar condamnându-i pe fermierii români la lipsă de competitivitate atât în cadrul pieței unice, dar mai ales  față de fermierii din state terțe. 

Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, însumează aproximativ 3500 de membri care lucrează o suprafață totală de 2,5 mil ha, la care se adaugă 1,5 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează a cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului alimentar românesc.

Pentru informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare, a fost reprezentată la întâlnirile Prezidiilor COPA și COGECA, desfășurate la Bruxelles, în zilele de 16 și 17 iunie 2022, în format fizic de către Florentin BERCU UNCSV și Marius Mihai MICU PRO AGRO și online de Cristina CIONGA APPR, Liliana PIRON LAPAR și Sorinela GHIȚĂ UNCSV.

COGECA Praesidium din 16 iunie a avut ca pilon principal schimbul de opinii cu Jason HAFEMEISTER, Consilierul comercial al secretarului la Departamentul pentru Agricultură al SUA și Michael SCANNELL (Director general adjunct la DG AGRI) privind relațiile transatlantice și Comisia Europeană și inițiativele UE-SUA privind durabilitatea.

Dezbaterea a oferit posibilitatea unor discuții deschise și absolut necesare în această perioadă în care resimțim cu toții efectele invaziei asupra Ucrainei, iar contextul geo-politic este unul foarte complex. Fermierii și cooperativele au un rol esențial în a oferi securitate alimentară concomitent cu contribuția activă la reformele Pactului Verde. Politica Agricolă Comună este, de asemenea, într-un plin proces de reformare și pentru toate acestea este nevoie de o abordare generală.

O temă de interes pentru fermierii europeni a fost cum se va reuși integrarea elementelor de durabilitate, dacă doar piața va avea ceva de spus sau dacă fermierii vor fi sprijiniți să investească.

Directorul general adjunct la DG AGRI a răspuns că deschiderea către sprijinirea fermierilor este una evidentă și că s-a ținut cont de doleanțele acestora. A menționat, de asemenea, că un exemplu în acest sens este Directiva privind concurența neloială, care se va implementa în curând. ”Acționăm pentru a ne asigura că poziția fermierilor pe lanțul agroalimentar este protejată. Avem în desfășurare acțiuni la nivel național și european, demaram proiecte pentru a evalua posibilitatea consumatorului de a susține prețul impus de asigurarea durabilitații”, - a mai transmis Scanell.

Delegația română, a comunicat Directorului general adjunct al DG AGRI situația complicată în care se află fermierii români din cauza aglomerării portului Constanța: fluxul foarte mare și continuu de produse din Ucraina a condus la supraîncărcarea capacităților portuare din Constanta și practic la blocarea accesului mărfurilor din România. Țara noastră are nevoie de sprijin pentru a face față provocărilor din Portul Constanța, care acum este supraaglomerat, riscând să se creeze adevărate blocaje, care pot pune în pericol exportul de produse românești.

Urmare a situației din Ucraina și pe fondul recomandărilor tuturor de a ajuta la fluidizarea comerțului cu produse agroalimentare din Ucraina - inclusiv renunțarea la taxele vamale, au crescut foarte mult costurile cu transportul și manipularea acestor bunuri, ajungând practic să se dubleze. România are nevoie de mai multe barje, locomotive și vagoane care pot fi împrumutate pentru câteva luni până se deblochează situația din Ucraina.

Un alt punct al delegației române a fost cel referitor la nevoia implementării unei legislații noi privind Noile Tehnici Genomice (NTG), începând cu 1 ianuarie 2023, iar deciziile legate de implementare să fie luate doar pe criterii științifice.

Prin răspunsul său, Michael SCANNELL a evidențiat, din nou, că este absolut necesar ca Ucraina să fie sprijinită. Produsele ucrainiene, dacă nu se vor găsi mijloace să fie exportate, vor fi pierdute. Exporturile prin alte porturi de la Marea Neagră sunt blocate momentan, iar conform celor mai recente cifre, circa 1,8 mil tone cereale au fost trecute în luna mai prin coridoarele de securitate.

Directorul general adjunct al DG AGRI a fost de acord că impactul mare este, desigur, asupra țărilor vecine și reiterat: Comisia, în comunicarea din martie a luat în calcul consecințele asupra României și a țărilor vecine prin derogările date și fondul de criză, din care 25 milioane de euro sunt destinați special României pentru a atenua aceste efecte.

 Cu privire la Noile Tehnici Genomice (NTG), există o serie de proiecte în valoare de miliarde de euro desfășurate prin HORIZON, prin care Comisia pune accent pe cercetare tocmai pentru a găsi soluții inovative. DG SANTE lucrează foarte activ în acest sens; deciziile sunt bazate pe studiile și opiniile emise de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA).

O altă temă de interes major, discută la Bruxelles a fost cea a deschiderii către noi piețe si parteneriate strategice, având în vedere conflictul din Ucraina și embargourile impuse Rusiei.

Jason HAFEMEISTER, Consilierul comercial al secretarului la Departamentul pentru Agricultură al SUA a transmis că la Geneva tocmai au fost puse bazele unui Acord privind comerțul internațional și este de părere că sistemul american actual are probleme și trebuie să fie regândit sistemul multilateral.

Pentru asigurarea unei piețe deschise, unde fermierii să poată obține un preț mai bun, cu continuarea durabilității, este nevoie de un cadrul multilateral internațional. Perspectiva SUA asupra comerțului cu U.E a suferit abordări diferite de la o guvernare la alta; a trecut de la abordarea naționalistă a regimului Trump, la abordarea mai echilibrată și deschisă a actualului regim Biden.

Cu privire la concurența neloială și standardele de producție diferite între SUA și UE, Jason HAFEMEISTER a subliniat că trebuie înțeleasă perspectiva americană cu privire la producție: USA reglementează produsul, care trebuie să fie echivalent din perspectiva calităților, nu metoda de producție. ” Carnea noastră este 100% sigură, dar metodele noastre de a produce sunt ”diferite” – a concluzionat HAFEMEISTER.

La ședința comună Copa-Cogeca de după amiază a avut loc un schimb de opinii cu Pascal Canfin (Președintele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară) cu privire la contribuția agricultorilor și a cooperativelor în lupta împotriva schimbărilor climatice, în special pentru dosare cheie în curs de discutare precum Utilizarea sustenabilă a produselor de protecția plantelor, Pregătiți pentru 55 și Captarea carbonului în solurile agricole și defrișări.

Delegația noastră a reiterat că România are un consum mediu național anual de pesticide de 700 gr/ha, iar  media europeană este de 2.2 kg/ha. Dacă prin propunerea de Regulament privind Utilizarea Sustenabilă a Pesticidelor se vor implementa țintele de reducere cu 40% a consumului tuturor statelor membre indiferent de consumul avut și fără o corelare cu media europeană acest lucru va face ca aceste țări să fie complet necompetitive cu țările din Europa de Vest, dependente de importuri și complet nesigure alimentar.

Propunerea română este ca statele membre care au un consum național de pesticide si fertilizanți sub media europeană să nu mai fie obligate sau să fie condiționate să reducă consumul. Această propunere va ajuta inclusiv statele care au consumuri mari, pentru ca daca se aplica propunerea de reducere la 40% - 60% la toate statele membre inclusiv media europeana va scădea și le va dezavantaja și pe ele când se va face trimitere la medie.

De asemenea la Praesidium COPA, delegația română a salutat perspectiva unor derogări de la bunele condiții agricole și de mediu (GAEC-uri), prin utilizarea unor practici agronomice cu beneficii echivalente pentru mediu.

Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, însumează aproximativ 3500 de membri care lucrează o suprafață totală de 2,5 mil ha, la care se adaugă 1,5 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează a cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului alimentar românesc.

Pentru informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.