Displaying items by tag: LAPAR

Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită sprijinul pentru găsirea unor soluții rezonabile, bazate pe date științifice pentru continuarea asigurării protecției fitosanitare a culturilor din România.

Țintele Green Deal transpuse în noua PAC prin strategiile De la fermă la consumator și Biodiversitatea impun fermierilor să-și reducă consumul de inputuri și să rămână competitivi atât pe piața UE, dar mai ales pe cea din afara UE, unde producătorii nu au aceleași constrângeri și standarde precum cei europeni.

Condițiile agropedologice și climatice din țara noastră, precum și fărâmițarea terenurilor agricole și slaba capitalizare a fermierilor autohtoni, favorizează infestarea masivă cu buruieni și dăunători. Datele din cercetare indică o rată foarte ridicata de infestare cu buruieni în unele regiuni (cca 700 semințe din specii diferite de buruieni/metru pătrat). Controlul buruienilor nu se poate face eficient  fără erbicide sistemice totale, precum glifosatul. In România, glifosatul este utilizat în principal între culturi, fiind nu doar o soluție sigură și ieftină, ci, de fapt, singura soluție care face posibilă aplicarea tehnologiilor de agricultură conservativă pe care le recomandă și promovează Comisia UE în meniul de sustenabilitate, pentru a reduce amprenta asupra mediului (eroziunea, compactarea, emisiile de CO2, etc.), timpul de lucru și a crește performanță economică.

De aceea, la acest moment la care soarta glifosatului se discută în Parlamentul European, considerăm că includerea amendamentului AM 806, așa cum este formulat în prezent în raportul final, ar constitui o decizie politică fără o bază științifică, care riscă să submineze munca și procesul riguros ale autorităților de reglementare și ale EFSA, un proces bazat pe dovezi științifice competente și independente, la care Parlamentul European însuși a contribuit.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare, în numele membrilor săi, face apel la rațiune și speră ca, la sfârșitul procesului de reglementare, în sesiunea plenară, Parlamentul European să respingă amendamentul care se opune reautorizării substanței active glifosat după 31 decembrie 2022.

Facem appel, pe această cale, la eurodeputații români, la autorități și la toți ceilalți factori implicați, de a nu interveni cu decizii politice contrare celor științifice.

Fermierii din România, ca și cei din întreaga UE,  au nevoie de glifosat, pentru a putea fi competitivi și a progresa în direcția adoptării pe scară largă a practicilor agricole durabile.

În numele tuturor membrilor și organizațiilor membre ale celor 4 organizații.

PRO AGRO - Ionel ARION

LAPAR - Nicolae VASILE

UNCSV - Mircea BĂLUȚĂ

APPR - Nicolae SITARU

Joi, 4.03.2021, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a avut două întâlniri de lucru. Prima întâlnire la Guvern cu domnul Florin Cîțu - Prim-ministrul României și domnul Ministru Adrian Oros, iar cea de-a doua la Parlament cu domnul Ludovic Orban – Președinte al Camerei Deputaților. Subiectele abordate au fost: 

1. Soluții privind acordarea despăgubirilor pentru culturile de primăvară calamitate de seceta din 2020; 

2. Elaborarea unui document privind practica unitară la nivelul agențiilor teritoriale ANAF pentru recunoașterea deductibilității cheltuielilor cu producția în curs de execuție aferentă culturilor calamitate de seceta 2020, precum și a TVA aferentă acestor cheltuieli; 

3. Sprijin pentru constituirea unui fond național de gestionare integrată a riscurilor catastrofice din sectorul agricol;  

4. Diverse: 

a) debirocratizarea procedurilor de emitere a unor avize, aprobări, care sunt exagerate/nejustificate și durează excesiv în timp;

b)  instituirea unor mecanisme de sprijin pentru producătorii români, bazat pe schemele de calitate folosind modelele aplicate de Statele Membre UE.

În urma întâlnirilor s-au desprins următoarele concluzii: 

Primul-ministru Florin Câțu s-a informat în detaliu despre situația prezentată privind fermierii amenințați cu falimentul și imposibilitatea reluării/continuării activității.  Au fost prezentate soluțiile propuse de Alianță și a fost de acord să verifice posibilitatea de implementare a acestora. S-a agreat de toată lumea că soluțiile funcționale vor fi prezentate după ce se confirmă posibilitatea de implementare.  

Președintele Camerei Deputaților, domnul Ludovic Orban a susținut continuarea dialogului cu administrația în vederea identificării celor mai bune soluții, manifestându-și suportul pentru implementare.

Apreciem întâlnirile de lucru ca fiind aplicate și orientate spre găsirea de soluții funcționale și apreciem că vor urma în cel mai scurt timp  soluțiile care să salveze fermierii români din situația dificilă în care se află.

Producătorii își doresc să continue munca și să pună pe masa românilor alimente sigure care să asigure siguranța alimentară a României.  

În numele tuturor membrilor și organizațiilor membre ale celor 4 organizații.

PRO AGRO - Ionel ARION

LAPAR - Nicolae VASILE

UNCSV - Mircea BĂLUȚĂ

APPR - Nicolae SITARU

Stimați membri al Parlamentului României,                                

Fermierii români reuniți în Alianța pentru Agricultură și Cooperare mulțumesc parlamentarilor care au depus și susținut prin vot amendamentul la Legea Bugetului pentru 2021 privind suplimentarea bugetului MADR cu suma de 1 miliard de lei, necesară pentru acordarea despăgubirilor în cazul culturilor de primăvară afectate în anul 2020 de seceta pedologică fără precedent în ultimii 50 ani!

Sectorul agro-alimentar autohton, care aprovizionează cu hrană populația, trebuie să rămână un sector economic strategic, de interes național pentru guvern și pentru legislativul României.

În cel mai scurt timp, vor deveni vizibile repercusiunile lipsei de coerență și neducerii la îndeplinire a angajamentelor asumate față de fermierii României. Dezastrul va fi cuantificat total până la 30 iunie 2021, cu efect asupra veniturilor pe care le va genera acest an agricol în PIB-ul țării.

Vă prevenim că fermierii nu uită! Așa cum își amintesc cu apreciere și eternă gratitudine de un bărbat politic care și-a asumat, prin implicare și promptitudine, salvarea agriculturii românești în 2007, într-un alt moment de cumpănă, la fel  vor ține minte și pe cei care au adus grave prejudicii acum ! Este o solicitare legitimă să se aprobe amendamentul de a acorda despăgubirile pentru culturile calamitate de secetă primăvara trecută, pentru ca să putem relua ciclul de producție și a da din nou pâine țării !

Dacă votul din 25 februarie 2021 a fost unul politic, atunci tot politic trebuie acționat pentru a se remedia această situație, iar mâine, 2 martie 2021, este ziua în care puteți să arătați că mai meritați o șansă, că fermierii care v-au votat nu au greșit și că vă pasă de reziliența sectorului agro-alimentar și de sustenabilitatea producerii de hrană de calitate superioară la prețuri accesibile pentru consumatori și corecte pentru producătorii autohtoni.

Dacă sursele concrete de finanțare indicate de inițiatorii amendamentului pentru prevederea sumei necesare pentru acordarea despăgubirilor aferente culturilor de primăvară calamitate nu sunt suficiente, atunci veniți cu surse suplimentare, dar preveniți în ultimul ceas intrarea în colaps a fermierilor ale căror afaceri sunt puse pe butuci !

Cuțitul a ajuns la os, țara fierbe ! Disperarea fermierilor va fi din ce în ce mai mare și îi va mâna spre gesturi extreme, manifestații și acțiuni incontrolabile spontane și/sau organizate, atât la nivel local cât și la sediile administrației centrale.

Pentru garanția asigurării hranei populației, cu certitudine se pot găsi soluții imediate!

În numele tuturor membrilor și organizațiilor membre ale celor 4 organizații.

PRO AGRO - Ionel ARION

LAPAR - Nicolae VASILE

UNCSV - Mircea BĂLUȚĂ

APPR - Nicolae SITARU

Stimați membri ai Guvernului,

Despăgubirile pentru seceta pedologică severă care a afectat producătorii agricoli în anul 2020 se notifică și instituie ca schemă de ajutor de stat în conformitate cu Orientările Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale, conform pct. (352) al capitolului 1.2.1.2 Ajutoarele pentru compensarea pagubelor provocate de un fenomen meteorologic nefavorabil care poate fi asimilat calamităților naturale.

Sunt inventariate și centralizate suprafețele afectate, se cunoaște numărul de beneficiari și impactul bugetar. Schema de ajutor de stat este în continuarea (similară) celei aprobate pentru culturile de toamnă.

Soluțiile propuse de Alianța pentru Agricultură și Cooperare GUVERNULUI, sunt:

I. PLATA DIN CREDITE BUGETARE

Completarea proiectului Legii bugetului de stat aferent Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2021, astfel încât să fie cuprinse, așa cum au fost promise fermierilor, în mod public și pe toate canalele media, sumele necesare pentru acordarea despăgubirilor pentru culturile de primăvară afectate de seceta pedologică severă 2020, precum și sumele rămase restante pentru despăgubirile aferente culturilor de toamnă.

În acest sens propunem ca:

Anexa 2 - SINTEZA cheltuielilor pe surse de finanțare, capitole, subcapitole, paragrafe, titluri de cheltuieli, articole, alineate după caz, pe anii 2019-2024, să se modifice astfel:

MADR, Cap 8301, gr.59 – Despăgubiri acordate producătorilor agricoli în caz de calamități naturale în agricultura:  (mii lei ) 

Dată fiind gravitatea situației și urgența efectuării plăților către fermieri considerăm că despăgubirile pot să ajungă în conturile fermierilor până la sfârșitul lunii martie.

II. SCONTARE ÎN BAZA PROTOCOLULUI APIA/BĂNCI

Implementarea prin APIA și băncile comerciale a unui sistem de scontare de adeverințe eliberate fermierilor calamitați, pornind de la valoarea sprijinului pe ha acordat ca sprijin forfetar, care nu depășește 40% din cheltuielile efectuate, conform schemei de ajutor de stat notificate.

Considerăm că aceasta ar putea fi cea mai rapidă soluție prin care fermierii pot merge la bănci cu aceste adeverințe pe care le pot sconta și pot obține un credit pentru 85-90% din suma înscrisă în adeverință drept creanță, pentru a-și acoperi o parte din datorii și/sau achiziționa inputuri pentru însămânțarea și întreținerea culturilor agricole din acest an. Sumele înscrise pe adeverințe vor cuprinde inclusiv despăgubirile restante aferente culturilor de toamnă. Suma scontată va fi acordată pe o durată de maximum 12 luni, iar rambursarea integrală va fi prevăzută după data încasării de către fermieri a  ajutoarelor reprezentând despăgubiri pentru culturile calamitate.

Dată fiind gravitatea situației și urgența efectuării plăților către fermieri considerăm că adeverințele pot să ajungă la fermieri până la mijlocul lunii martie.

III. COMPENSAREA SUMELOR REPREZENTÂND DESPĂGUBIRI ACORDATE FERMIERILOR CU SUMELE REPREZENTÂND CREANȚE BUGETARE (IMPOZIT PE VENIT/SALARII, CAS, CASS).

Fermierii care dețin procese verbale de constatare și evaluare sunt de fapt, în posesia unor înscrisuri prin care li se atestă că sunt deținătorii unor creanțe (suprafața x cuantumul ajutorului de stat pe ha = creanța), iar autoritățile statului pot recunoaște acest lucru printr-o OUG, urmând ca aceste sume să fie utilizate pentru plata/compensarea obligațiilor de plată către bugetul de stat (creanțe bugetare, impozit pe venit, CAS, CASS, etc).   

Apreciem că printr-un astfel de mecanism de compensare la nivelul bugetelor s-ar ușura sarcina fiscală și birocratică a fermierilor în relația cu autoritățile statului, putând fi implementată începând cu creanțele bugetare aferente lunii martie 2021.

IV. ACCESAREA UNOR CREDITE CAPITAL DE LUCRU CU GARANȚII DE STAT SIMILAR IMM INVEST

Fermierii care dețin procese verbale de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole pot fi considerați ca fiind titularii unei creanțe asupra bugetului de stat prin MADR în cuantumul stabilit prin cererea de despăgubire (creanța = suprafață x cuantumul ajutorului de stat pe ha).

Printr-un mecanism de creditare și garantare similar programului IMM INVEST, dar printr-o procedură mult simplificată, fermierii afectați de calamități pot accesa de la bănci credite pentru capital de lucru, în limita sumelor cuvenite drept ajutor de stat pentru despăgubiri. Un astfel de mecanism poate fi implementat pe o perioadă de 8-12 luni.

Estimăm că fermierii pot avea sumele la dispoziție până la sfârșitul lunii martie 2021.

Aceste soluții sunt instrumente prin care suma de cca. 1.093.000 mii lei cheltuită/investită într-un termen scurt are perspectiva economică de a se întoarce, până la sfârșitul anului, în bugetul de stat, prin efectul de multiplicare, sub formă de impozite și taxe, precum și datorită impactului economico-social care ar contribui la salvarea activității celor 85.000 de fermieri afectați.

Stimate Domnule Premier, Stimate Domnule Ministru al Finanțelor Publice, Stimate Domnule Ministru al Agriculturii,  vă solicităm aprobarea Legii bugetului de stat pe anul 2021 prin includerea la plată a sumei reprezentând despăgubiri acordate producătorilor agricoli în caz de calamități naturale în agricultura prin intermediul a cel puțin uneia din cele 4 soluții prezentate mai sus.

În numele tuturor membrilor și organizațiilor membre ale celor 4 organizații.

PRO AGRO - Ionel ARION

LAPAR - Nicolae VASILE

UNCSV - Mircea BĂLUȚĂ

APPR -  Nicolae SITARU

Federațiile și asociațiile cu reprezentativitate din industria agro-alimentară semnatare își exprimă îngrijorarea față de o recentă luare de poziție a formațiunii politice USR, prin vocea domnului deputat Daniel POPESCU, conform căreia este “absurdă decizia noului ministru al agriculturii, domnul Adrian Oros, de a autoriza utilizarea de către agricultori a pesticidelor care afectează grav albinele, în speță cele care conțin trei tipuri de neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin și tiametoxam).”

Această afirmație este în egală măsură surprinzătoare și dezamăgitoare pentru membrii noștri, care au solicitat insistent în fiecare din ultimii șapte ani autorităților de la București și de la Bruxelles autorizarea temporară în regim de urgență a tratamentului cu insecticide din grupa neonicotineoidelor, deoarece, în absența acestuia,  producția de porumb și floarea-soarelui a țării ar fi grav afectată, iar în regiunea de sud, endemică pentru dăunători extrem de destructivi, chiar compromisă. Gradul de infestare cu Tanymecus sp. în România este între 6,7-10,6 adulți/m2, cu cca. 220% - 320% superioară pragului economic de dăunare. Deși dăunătorul este prezent și în Serbia, Croația, Bulgaria, Grecia, Ungaria, Cehia, Ucraina, Rusia, gradul de infestare este mult mai redus. În același context, menționăm că în țara noastră cantitatea medie de produse fitosanitare pe ha este aproximativ 0,6 kg, în timp ce media europeană este 2,2-2,4 kg/ha.

 În cadrul preocupărilor noastre s-a aflat constant identificarea altor soluții pentru combaterea dăunătorilor culturilor specifici arealelor agricole ale României, în special a Tanymecus spp., scop în care am testat în condiții de câmp, cu sprijinul institutelor de cercetare publică din România, posibile alternative la tratamentul cu neonicotinoide. Din păcate, nu am reușit să găsim o alternativă eficace și eficientă, iar companiile din industria de protecția plantelor nu au pus încă pe piață un substitut.

Fermierii si apicultorii (prin Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură) au conlucrat în toată această perioadă pentru dezvoltarea unui pachet de bune practici care să permită utilizarea sigură a produselor neonicotinoide. Derogările de urgență însele au atașate condiții specifice de utilizare, care să reducă efectele acestora asupra polenizatorilor.

De asemenea, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor coordonat de Academia de Științe Agricole și Silvice conduce de doi ani un studiu despre “Realizarea unui sistem de monitorizare și cuantificare a efectelor tratamentului semințelor cu insecticide neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin și tiametoxam) la culturile de porumb, floarea soarelui și rapiță, asupra producției agricole și a populațiilor de Apis mellifera, în condițiile agro-pedoclimatice specifice  ţării noastre”, ale cărui concluzii preliminare nu indică prezența reziduurilor de insecticide neonicotinoide peste limitele considerate sigure pentru populațiile de polenizatori. Conform Eurostat Apicultura românească este pe locul 2 în U.E. la familii de stupi și pe locul 1 la producția de miere.  

În aceste condiții, considerăm că aplicarea mecaniscistă a principiului precauției de către managerii de risc europeni va pune în scurt timp sub semnul întrebării viabilitatea agriculturii blocului comunitar.  Nu există tehnologie cu risc zero, de aceea este de dorit o abordare holistică a problematicii complexe a protecției culturilor împotriva bolilor și dăunătorilor.  Soluția simplistă a eliminarii de pe piață a unor soluții tehnologice esențiale pentru agricultori ar trebui înlocuită de efortul comun al părților implicate în elaborarea și impunerea unor seturi de bune practici care să minimizeze riscurile asociate acestor tehnologii. După cum am mai afirmat, o politică bazată exclusiv pe evitarea riscurilor este incompatibilă cu inovația tehnologică pe care UE o proclamă drept prioritate absolută.

Cu atât mai dezamăgitoare este ralierea unor politicieni din țara noastră la abordări populiste, criticând dur conducerea Ministerului Agriculturii pentru că a înțeles caracterul de urgență al acestui demers și, în urma unui amplu proces de consultări publice cu toate părțile implicate, a furnizat argumente valide pentru fundamentarea autorizării temporare ce va permite fermierilor din România să-și asigure premisele unor recolte stabile și în acest an agricol.

Pentru informații suplimentare:

Cristina Cionga
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.