Displaying items by tag: LAPAR

Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare efectuează în perioada 27-29 aprilie 2022 o nouă vizită de lucru la sediul Copa-Cogeca. În calitate de reprezentantă a fermierilor și cooperativelor din României la organizația europeană, Alianța a mers la Bruxelles pentru a face cunoscute pozițiile agricultorilor și cooperativelor din România în această perioadă foarte antrenantă din punct de vedere legislativ.

Agenda de lucru a delegației române a fost una încărcată, care a reușit să atingă cele mai importante teme ale momentului pentru agricultura europeană.

În cadrul reuniunii Cogeca Praesidium și a ședinței comune a Copa și Cogeca delegația română a discutat și analizat, împreună cu delegațiile celorlalte state membre, ultimele documente și comunicate ale Comisiei Europene privitoare la:

I. Politica Agricolă Comună 2023-2027 – statusul legislației secundare și conținutul primei tranșe de scrisori de observație;

II. Revizuirea actuală a Directivei pentru utilizarea durabilă a pesticidelor (SUD)  și propunerea pentru un Regulament privind utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor;

III. Modul de implementare al derogărilor din 23 martie 2022 (REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2022/467 și DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2022/484) de către statele membre;

IV. Statusul inițiativelor privind noile tehnici de ameliorare (NTG) și rolul lor în implementarea strategiei ”Farm to Fork”;

V. Posibilul impact asupra fermierilor români al deciziei Comisiei de a elimina taxa pe import pentru produsele agricole primare și procesate din Ucraina;

VI. Schimb de opinii privind piața îngrășămintelor și posibilele căi de urmat în contextele actuale;

VII. Schimb de opinii cu Janusz Wojciechowski (Comisar pentru agricultură) cu privire la invazia rusă în Ucraina și la situația pieței;

VIII. Schimb de opinii cu Florika Fink-Hooijer (director general al DG ENVI) cu privire la  Directiva privind emisiile industriale, Strategia din domeniul biodiversității și refacerea naturii.

În ultima zi a vizitei de lucru, reprezentanții Alianței au participat la Copa Praesidium pentru un schimb de opinii cu Máximo Torero Cullen (economist-șef) cu privire la analiza Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) privind modul în care conflictul din Ucraina afectează securitatea alimentară a țărilor terțe și acțiunile în curs de desfășurare pentru a răspunde celor mai urgente nevoi și pentru a sprijini producția de alimente.

Printre concluziile trase la finalul zilelor de lucru:

-  Între fermieri, cooperative și reprezentanții politici există, în continuare, o discrepanță de viziune;

- Țintele obligatorii de reducere a pesticidelor ar trebui să fie stabilite în funcție de consumul actual al fiecărui stat raportat la media europeană și ținând cont de particularități;

-  Prin implicarea Alianței și Copa Cogeca s-a reușit amânarea includerii criteriilor tehnice de examinare pentru sectorul agricol din actul delegat privind finanțarea durabilă;

-  Am susținut împreună cu celelalte organizații din Copa Cogeca modificarea anexei 4 la Directiva Habitate pentru a permite bonitarea efectivelor de animale sălbatice și gestionarea adecvată a populației acestora pentru ca fermierii, în special, cei care se ocupă cu păstoritul, să își protejeze efectivele de animale.

- Comisia trebuie să ofere sprijin financiar pentru statele care găzduiesc refugiați – posibilitatea alocării de fonduri din bugetul alocat Dezvoltării Rurale;

- Contextul actual determină luarea unor decizii imediate care să ducă la deblocarea aprovizionării cu materie primă / proteină vegetală atât de necesară sectorului zootehnic. Totuși, decizia CE de acordare a unei derogări la plata taxele de import pentru introducerea pe piața U.E a produselor de proveniență Ucraineană, poate genera dezechilibre majore pentru fermierii români, prin urmare sunt necesare măsuri de compensare și controlul pieței comune; temerile noastre vizează impactul imediat asupra prețurilor la cereale în port, ceea ce poate afecta profitabilitatea fermierilor români care au avut și vor avea în continuare costuri de producție ridicate.

- Scrisorile de observații la planurile naționale strategice au fost publicate pentru 19 state membre, găsiți aici link:https://ec.europa.eu/info/food-farming

Pentru informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, însumează aproximativ 3500 de fermieri care lucrează o suprafață totală de 2,5 mil ha, la care se adaugă 1,5 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează a cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului agroalimentar românesc.

Comisia Europeană a prezentat ieri, 5 aprilie, o altă piesă importantă din pachetul legislativ al Green Deal, anume propunerea de actualizare și modernizare a Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind emisiile industriale, “DEI”, considerată esențială în prevenirea și controlul poluării. Normele actualizate sunt menite să ghideze investițiile industriale pentru obține o economie europeană nepoluantă, competitivă și neutră din punctul de vedere al climei până în 2050. Propunerile ar trebui să încurajeze inovarea, să recompenseze pionierii în domeniu și să contribuie la asigurarea unor condiții de concurență echitabile pe piața UE. Mai mult, revizuirea va contribui la asigurarea certitudinii investițiilor pe termen lung și se anticipează că primele noi obligații pentru industrie vor intra în vigoare în a doua jumătate a deceniului.

Vicepreședintele executiv pentru Pactul Verde European, Frans Timmermans, a declarat în tipul conferinței de presă: „În 2050, activitatea economică din Uniunea Europeană nu ar trebui să mai polueze aerul, apa și mediul în general. Propunerile de astăzi vor permite reduceri importante ale emisiilor nocive provenite de la instalațiile industriale și de la cele mai mari ferme de creștere a animalelor din Europa. Prin modernizarea cadrului european privind emisiile industriale, există acum certitudinea că viitoarele norme vor ghida investițiile pe termen lung, vor spori independența Europei din punctul de vedere al energiei și al resurselor și vor încuraja inovarea.”

Comisarul pentru Mediu, Oceane și Pescuit, Virginijus Sinkevičius, a declarat: „Aceste noi norme vor permite instalațiilor industriale la scară largă și creșterii intensive a animalelor să își joace rolul în atingerea obiectivului Pactului verde european și a ambiției de reducere a poluării la zero. Doar din măsurile privind fermele de creștere a animalelor, beneficiile pentru sănătatea umană s-ar ridica la cel puțin 5,5 miliarde EUR pe an. Schimbările vor crea mai multe locuri de muncă, așa cum sectorul ecoinovării din UE a demonstrat cu succes în trecut. Măsurile care abordează în mod proactiv crizele legate de poluare, climă și biodiversitate pot face economia noastră mai eficientă și mai rezilientă.”

Având în vedere că invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina a destabilizat și mai mult piețele agricole deja fragile, afectând prețurile la toate produsele de bază (inclusiv la produsele agroalimentare), fermierii europeni cer ca revizuirea legislației UE să se facă doar prin prisma asigurării sustenabilității. În cazul Directivei privind emisiile industriale, acest lucru înseamnă identificarea unui echilibru între atingerea obiectivelor de mediu preconizate (protejarea sănătății umane și a mediului), accesul la tehnologiile necesare și consecințele economice și sociale care decurg din costurile administrative și economice asociate acestor modificări.

Includerea sectorului de creștere a bovinelor în domeniul de aplicare a Directivei, stabilind praguri foarte scăzute pentru acest sector, în pofida unui deficit de experiență în abordarea acestor aspecte, va avea ca rezultat costuri administrative și economice ridicate (asociate unor modificări ale instalațiilor, autorizațiilor pentru zootehnie și a serviciilor de consultanță, printre altele).

Fermele de creștere a păsărilor sau a porcilor care depășesc pragurile existente se confruntă cu o birocrație ridicată, care crește costurile de producție,  mai ales pe cele cu forța de muncă. Acestea vor avea nevoie de consultanți externi pentru a întocmi rapoarte anuale privind DEI. Chiar și înainte de revizuire, operațiunile din avicultură si sectorul suinelor reprezentau cea mai mare parte a instalațiilor autorizate în temeiul DEI, reprezentând peste douăzeci de mii (20.045) din cincizeci și una de mii de unități (51.615) de operatori aflați în domeniul de aplicare al DEI. Conform estimărilor, deși actuala Directivă privind emisiile industriale a acoperit până la 5% din exploatațiile de porci și păsări de curte din Uniunea Europeană, acest aspect s-a reflectat într-o proporție semnificativă în producția totală. Odată cu modificarea preconizată a pragurilor referitoare la instalațiile din sectorul avicol si al suinelor, acest procent ar putea afecta peste 50% din exploatațiile acestor sectoare. Așadar, noile praguri nu abordează eficient problema poluării, deoarece vor duce doar la o scădere minoră a emisiilor de amoniac, creând, în același timp, o creștere imposibil de susținut a sarcinilor economice și administrative a operatorilor. În plus, costurile legate de cea mai bună tehnologie disponibilă implică investiții de peste douăzeci și cinci de ani pentru clădirile destinate creșterii animalelor, ceea ce contrazice evaluarea preliminară a impactului, care a anticipat doar efecte reduse și pe termen scurt. De asemenea, această evaluare inițială nu reușește să reflecte impactul social asupra fermelor care pot fi vizate și supuse unui control public negativ.

Planurile Comisiei vor adăuga o povară semnificativă operatorilor din aceste sectoare, cum ar fi cel al cărnii de porc, care au trecut prin dificultăți economice majore de-a lungul timpului și care sunt agravate de criza actuală din Ucraina.

În ceea ce privește România, observăm o tendință tot mai accentuată în a limita resorturile de mărire a capacităților de producție, de dezvoltare a fermelor zootehnice intensive. O asemenea măsură nu poate fi oportună în contextul în care tendințele și puterea de cumpărare a consumatorului îl fac pe acesta să aleagă la raft preponderent în funcție de preț. Piața are nevoie în continuare de produse agroalimentare de calitate și în special, accesibile la preț. Este evident că fermele care pot asigura aceste prețuri avantajoase pentru consumator sunt cele mai vizate și cele mai dezavantajate de aceste noi ambiții care, în contextul actual este evident că sunt accelerate nerezonabil în detrimentul fermierilor dar și al consumatorilor.

Este important ca în această perioadă plină de provocări, fermierii europeni să nu fie supuși unor poveri suplimentare prin birocratizare și creșterea costurilor de producție și care, în final, se vor reflecta în nivelul ofertei si al prețurilor la raft.

Criza generată de pandemia Covid-19, combinată cu efectele altor două crize majore, cea energetică și cea generată de conflictul din Ucraina, anticipează o criză financiară care va impacta numeroase sectoare. Prin urmare, este de neconceput să se impună să nu mai producem proteină vegetală sau animală, sub paravanul unor chestiuni de mediu, dar să se permită consumarea la nivel european a proteinelor sintetice sau de origine vegetală sau animală din țări terțe, cu standarde de producție mai scăzute.

Așadar, în raport cu aceste modificări, Alianța, împreună cu celelalte organizații ale producătorilor agricoli europeni membre ale Copa-Cogeca, nu pot decât să își exprime dezacordul, mai ales că, din nou, Comisia nu a realizat sau prezentat niciun studiu de impact relevant înainte de a aduce aceste revizuiri.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare va transmite mesajul său către Comisarul European pentru Transporturi, Adina VĂLEAN, către eurodeputații României și către autoritățile naționale, pentru a atrage atenția asupra consecințelor negative ale acestei revizuiri.

Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, însumează aproximativ 3500 de fermieri care lucrează o suprafață totală de 2,5 mil ha, la care se adaugă 1,5 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează a cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului agroalimentar românesc.

Pentru informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Către:

• Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, domnul Dan VÂLCEANU
• Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, domnul Adrian-Ionuț CHESNOIU
• Ministrul Finanțelor, domnul Adrian CÂCIU
• Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, domnul Tanczos BARNA
• Spre știință: Domnului Prim-Ministru al României, Nicolae CIUCĂ

Stimați Domni Miniștri,

Alianța pentru Agricultură și Cooperare vă resupune atenției urgența reabilitării sistemului național de irigații prin finanțare din PNRR.

În decursul anului trecut, Alianța a transmis în nenumărate rânduri Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale – MADR și Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene – MIPE, o propunere de finanțare prin PNRR pentru reabilitarea sistemului de irigații, propunere conformă cu toate criteriile de eligibilitate în noul context verde și digital impus de Uniunea Europeană, pornind de la situația actuală și care să ofere sectorului agricol din România, șansa de a deveni cu adevărat rezilient, deci, viabil și competitiv și care, în contextul unui an agricol precum 2020 sau cum se preconizează 2022 să reducă presiunea asupra bugetului național.

Proiectul propus de Alianța pentru Agricultură și Cooperare, realizat cu experți recunoscuți pe plan internațional (care au contribuit la elaborarea proiectelor PNNR similare din Spania, Italia și Portugalia, aflate acum în implementare) în domeniul sistemelor moderne de irigații și al principiilor europene aplicabile, respectă principiul DNSH2 („de a nu prejudicia în mod semnificativ”), și asigură un management modern și eficient al apei pentru irigații pentru 500.000 ha. Sistemul propus este scalabil și poate fi adaptat rapid, în funcție de bugetele financiar și de timp alocate.

În ciuda eforturilor depuse de Alianța noastră, acest proiect pentru irigații nu a fost inclus în PNRR din motive încă neclare.

În acest moment sectorul agricol românesc și cel european traversează o perioadă foarte dificilă, accentuată de crizele generate de pandemie, de creșterile accelerate ale prețurilor la inputuri și energie electrică și mai nou, de conflictul din Ucraina, iar siguranța și securitatea alimentară europeană se confruntă cu multiple provocări.

România, prin potențialul agricol semnificativ pe care îl are, poate deveni un jucător important în depășirea acestui impas, iar pentru acest lucru este urgent să dețină o infrastructură de rețele de irigații la nivel național, modernă și eficientă, astfel încât să poată produce și în cazul unor perioade de secetă accentuată, așa cum a fost anul 2020 sau cum se preconizează 2022.

Reamintim cât este de necesară modernizarea, digitalizarea și reabilitarea infrastructurii principale a sistemului de îmbunătățiri funciare (irigații, desecări, drenaje, combaterea eroziunii solului) din România, a structurii de canale, a stațiilor de pompare majore, instalarea echipamentelor de contorizare a apei în stațiile de pompare și reabilitarea infrastructurii terțiare (inclusiv stații de punere sub presiune şi infrastructură din amenajările interioare). Totodată subliniem necesitatea implementării unui sistem digital de management, care să asigure anticiparea/predicția  riscurilor climatice și asigurarea eficientă a resurselor de apă la ferme atunci când și cât este necesar.

Este foarte important, ca prin addendum-ul transmis de Guvernul României, să fie cuprinsă și modernizarea și reabilitarea green&smart a sistemului de irigații în cadrul PNRR, dacă dorim cu adevărat să asigurăm securitatea alimentară a țării noastre.

În numele tuturor membrilor și organizațiilor membre ale celor 4 organizații.

PRO AGRO - Ionel ARION

LAPAR - Nicolae VASILE

UNCSV - Mircea BĂLUȚĂ

APPR - Nicolae SITARU

Reprezentanții celor patru organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, au efectuat o vizită de lucru la Bruxelles, la sediul mai multor instituții și organizații europene.

Delegația română a fost alcătuită din președintele PRO AGRO, Ionel ARION, vicepreședintele PRO AGRO, Marius MICU, președintele L.A.P.A.R., Nicu VASILE, președintele U.N.C.S.V, Mircea-Paul BĂLUȚĂ, și, din partea A.P.P.R.,   vicepreședintele Theodor ICHIM și Cristina CIONGA, director afaceri europene.

O parte importantă a vizitei a fost dedicată întâlnirii cu conducerea organizației-umbrelă a fermierilor europeni, Copa-Cogeca. Din partea acesteia, au fost prezenți la reuniune președinta COPA, Christiane LAMBERT, președintele Cogeca, Ramon ARMENGOL, secretarul general, Pekka PESONEN, Paulo GOUVERIA - Chief Policy Advisor PAC, Oana NEAGU – director General Affairs și Camelia GYORFFY – Senior Policy Advisor PAC.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare a făcut acest demers pentru a transmite cât mai clar poziția fermierilor români în perioada dificilă pe care o traversează Europea, cu implicații deosebite pentru sectorul agricol. Tema discuțiilor a avut ca pilon central contextul crizei generate de războiul ruso-ucrainian,  măsurile necesare pentru asigurarea siguranței și securității alimentare prin relaxarea unor prevederi din noul PAC, printre care, cu efect imediat, cultivarea pârloagelor, utilizarea tratamentelor fitosanitare pe suprafețele cu leguminoase din zonele cu interes ecologic (ZIE),  adaptarea implementării măsurilor care să ducă la atingerea țintelor cantitative de reducere a pesticidelor și fertilizanților în funcție de condițiile specifice ale fiecărui Stat Membru și într-un calendar realist, care să nu amenințe sistemul de securitate alimentară al Uniunii și al partenerilor săi. Prin acest prim pachet de măsuri se urmărește creșterea producției agricole și agroalimentare a U.E. și păstrarea echilibrului piețelor, iar România este pregătită să își asume un rol cheie în a oferi stabilitate. Această stabilitate, însă, impune decidenților politici să caute urgent soluții rezonabile pentru agricultori, care să le conserve competitivitatea în condițiile actuale, în care se confruntă cu o escaladare fără precedent a costurilor de producție și o înăsprire a restricțiilor legate de tehnologiile pe care le pot utiliza. România este, în acest moment, statul membru care poate juca un rol decisiv în creșterea aprovizionării cu cereale și proteină vegetală a Uniunii – dar pentru aceasta are nevoie de o flexibilitate rezonabilă în aplicarea condițiile de înverzire, de decizii înțelepte ale managerilor de risc europeni în privința accesului la tehnologii și instrumente de inovare în agricultură, precum și de măsuri pe termen scurt și mediu care să le asigure accesul (atât cantitativ, cât și din perspectiva prețului) la inputuri agricole.

La finalul acestei vizite de lucru, s-a concluzionat că Alianța pentru Agricultură și Cooperare va întreprinde, cu sprijinul echipei Copa-Cogeca, toate demersurile necesare pentru a face cunoscute nevoile fermierilor români, la nivelul decidenților politici europeni; potențialul agricol al României nu poate fi neglijat, mai ales în aceste momente.

Delegația Alianței a avut, de asemenea, întâlniri cu eurodeputații români Carmen AVRAM și Alin MITUȚA pentru a le prezenta provocările cu care se confruntă fermierii și soluțiile pe care aceștia le propun. Unul din mesajele-cheie transmis acestora este nevoia de susținere a conceptului de "zonare" în privința implementării diferitelor măsuri ce vor fi adoptate în următoarea perioadă în susținerea sectorului agricole pentru a face față noului context. Emisarii Alianței au reliefat că este foarte important ca principiile în alocarea resurselor sa fie respectate, dar adaptarea și punerea în practică a măsurilor sa fie făcută de fiecare stat membru în funcție de specificitățile și particularitățile sale pedoclimatice, demografice, a structurilor de producție. Trimișii României în Parlamentul European au fost interesați de această abordare, pe care o consideră deosebit de constructivă și utilă în a permite diferitelor State Membre să-și atingă potențialul în sectorul agro-alimentar și s-a agreat continuarea dialogului pe probleme punctuale, în interesul fermierilor români.

Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, însumează aproximativ 3500 de fermieri care lucrează o suprafață totală de 2,5 mil ha, la care se adaugă 1,5 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează a cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului agroalimentar românesc.

Pentru informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Cu urmare a demersurilor intense întreprinse de Alianța pentru Agricultură și Cooperare către Copa-Cogeca și autoritățile naționale pentru obținerea unor derogări de la Pactul Verde European în contextul conflictului ruso-ucrainian, Comisia a anunțat că este dispusă să accepte derogări importante de la Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al  Parlamentului European și al Consiliului și de la Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 al Comisiei în ceea ce privește punerea în aplicare a anumitor condiții referitoare la plata pentru ecologizare pentru anul de cerere 2022.

Cele mai importante pentru fermierii noștri, cu un impact imediat, constau în derogarea de la articolul 44 alineatul (4) din Regulamentul mai sus amintit, permițând statelor membre să decidă ca terenurile aflate în pârloagă să fie considerate o cultură distinctă, chiar dacă aceste terenuri au fost pășunate sau recoltate în  scop de producție.

De asemnea, prin derogare de la articolul 45 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014, pentru anul de revendicare 2022, statele membre pot decide ca terenurile necultivate să fie considerate zonă de interes ecologic în temeiul articolului 46 alineatul (2), primul  paragraf, litera (a), din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, chiar dacă aceste terenuri au fost pășunate sau recoltate în scop de producție sau au fost cultivate.

Se va aplică factorul de ponderare stabilit pentru terenurile aflate în pârloagă în anexa X la Regulamentul (UE) 1307/2013.

La fel de importantă este derogarea de la articolul 45 alineatul (10b) din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014, derogare care permite utilizarea de produse de protecție a plantelor în acele zone destinate pășunării sau recoltate în scopuri de producție.
 
Cu privire la un alt obiectiv al Alianței pentru Agricultură și Cooperare privind o strategie pentru creșterea producției de proteaginoase la nivelul Uniunii, în cadru Consiliului AGRI-FISH de astăzi, 21 martie 2022, a fost prezentată o notă informativă intitulată „Îmbunătățirea potențialului proteinelor pe bază de plante în Europa, în conformitate cu obiectivele stabilite în Pactul verde european”. Acesta a fost inițiată de reprezentanța austriacă și a primit sprijinul a alte 19 state membre, printre care și România.
Ministrul agriculturii, domnul Adrian Ionuț-CHESNOIU, a susținut în cadrul Consiliului AGRI-FISH această inițiativă, declarând că este binecunoscut faptul că Uniunea este dependentă de importuri proteice din țări terțe, dintre care 76% din provin din soia și șroturi din soia. A transmis că România va sprijni demersul prin cultivarea unor soiuri de proteaginoase și leguminoase cu potențial mare de producție și cu rezistență crescută la condițiile climatice.
 
În urma dezbaterilor, președinția franceză a concluzionat că este absolut necesară dezvoltarea, în continuare, a producției de proteine ​​vegetale și a surselor alternative de proteine ​​animale în UE și a invitat Comisia să prezinte o strategie UE de tranziție a proteinelor, care încurajează cultivarea de proteine ​​vegetale pentru alimente și hrană pentru animale în UE, precum și utilizarea altor surse durabile de proteine.
 
Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, însumează aproximativ 3500 de fermieri care lucrează o suprafață totală de 2,5 mil ha, la care se adaugă 1,5 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează a cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului agroalimentar românesc.
 
Pentru informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Domnului Premier Nicolae CIUCĂ,

Domnului Ministru Adrian CHESNOIU,

Domnului Ministru Virgil POPESCU,

Domnului Ministru Adrian CÂCIU,

Stimate Domnule Premier,

Stimați Membri ai Guvernului României,

Sectorul agroalimentar românesc și european a trecut prin criza provocată de COVID-19, acum trece prin criza energetică și cea cauzată de război. Invazia Ucrainei riscă să perturbe piețele globale pentru produse agricole (îndeosebi cereale și oleaginoase) și inputuri pentru agricultură, cum ar fi energia, combustibilul și îngrășămintele. Rusia este cel mai mare furnizor de combustibil al UE (18% din importurile Uniunii provin din Rusia); exporturile rusești de îngrășăminte către UE reprezintă 30% din importurile de îngrășăminte la nivelul Uniunii, iar în cazul României ajung și până la 40% în anumiți ani.

Cele 3 crize menționate anterior vor duce la o lipsă de hrană. Aceasta va fi cauzată de cele 3 crize precizate anterior, dar în mod special și de seceta pedologică care a început să facă ravagii în multe state europene și se face resimțită și in România. Pe de o parte se pune problema de costuri și pe de altă parte de lipsă disponibilitate a unor produse/inputuri care poate duce la diminuarea drastică a producției agricole a României și majorității statelor din UE.

Costurile cu inputurile agricole și producția agricolă au crescut și vor mai crește foarte mult, prin urmare se va limita accesul la hrană pentru consumatorii cu venituri mici în special.

Există riscul major ca țările sărace din Asia, Africa precum Egipt, Liban, Indonezia, Etiopia, etc să sufere de înfometare în anul 2022 și 2023.

Consumatorii din Europa vor avea hrana, dar va fi la costuri foarte mari, la limita permisibilității. Cei care vor suferi de foame vor deveni refugiați în țările mai dezvoltate, așa cum se întâmplă și acum în Europa. Nu știm dacă Europa și România vor putea face față unui val de refugiați enorm de mare în comparație cu cel din prezent.

Trebuie luate măsuri la nivel European prin amânarea implementării restricțiilor prevăzute în strategiile pentru agricultură ale Pactului Verde European, respectiv de la Fermă la Furculiță și Biodiversitatea 2030, dar foarte importante sunt și măsurile pe care le ia fiecare stat membru, respectiv România. Efectele crizelor au început să se resimtă și vor avea impact în producția anului 2022, dar mult mai proeminentă va fi pentru producția și prețul recoltelor din anul 2023.

Pentru a asigura premizele realizării unei producții agricole cât mai mari în România, în aceste situații de criză se impun și solicităm în regim de urgență următoarele măsuri:

1. Eliminarea accizei la motorina folosită în agricultură pentru perioada 15 martie-15 august 2022;
2. Acordarea unei subvenții la tona de îngrășământ utilizat în agricultura autohtonă care poate fi acordat. Aici se poate utiliza un model similar cu al Bulgariei ex: echivalentul în lei a 58 EURO Mw/h și compensarea certificatelor verzi/ sumelor aferente acestora pentru a fi utilizate în investiții pentru reducerea emisiilor de CO₂ și trecerea către o energie prietenoasă cu mediul.

Este foarte important să se concretizeze cât mai rapid această formă de sprijin pentru a se putea începe producția de îngrășăminte chimice, depozitarea la distribuitori și chiar fermieri pentru campania din toamna 2022. Având în vedere că este singurul combinat din România care poate începe producția în 2 săptămâni de la momentul când are asigurată necesarul de gaz pentru următoarele 3-6 luni cu care să asigure minimum 60% din necesarul intern de îngrășăminte necesare sectorului agricol din România.

Stimate Domnule Premier, Stimate Domnule Ministru, vă rugăm să prioritizați securitate și siguranța alimentară a României în aceste perioade de criză. 

Rămânem la dispoziția dumeavoastră și a experților aflați în coordonarea dumneavoastră pentru a furniza informații suplimentare pentru eventuale informații suplimentare.

Vă mulțumim pentru preluare și susținere!

În numele tuturor membrilor și  organizațiilor membre ale celor 4 organizații.

PRO AGRO - Ionel ARION

LAPAR - Nicolae VASILE

UNCSV - Mircea BĂLUȚĂ

APPR - Nicolae SITARU

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a transmis în cursul zilei de ieri o Adresă noului Ministru al M.A.D.R, domnul Adrian CHESNOIU,  prin care își manifestă interesul pentru cunoașterea formei Planului Național Strategic al României ce urmează a fi transmisă la Bruxelles.

Solicitarea Alianței vine în contextul în care statele membre au obligația depunerii PNS-ului, la Comisia Europeană, până la data de 31.12.2021.

Având în vedere că termenul de transmitere către Comisia Europeană a Planului Național Strategic pentru România este foarte aproape, membrii organizațiilor au înaintat Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale solicitarea de a li se comunica stadiul analizei punctelor de vedere transmise de Alianță pe perioada consultărilor și care dintre acestea pot fi preluate, dacă sunt elemente noi față de discuțiile avute în grupurile de lucru  și în ce măsură se va ține cont de observațiile și propunerile transmise în perioada consultărilor.

În Adresa transmisă, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a solicitat noului Ministru să îi comunice dacă va pune în consultare publică versiunea finală a PNS-ului, cea care va fi transmisă la Bruxelles, în timp util, înainte de transmitere, pentru a se putea analiza și adăuga eventuale propuneri de perfecționare din partea organizațiilor profesionale.

Puncte de reformă propuse de către Alianța pentru Agricultură și Cooperare în Adresă:

1. Redefinirea dimensiunii economice a fermelor prin intermediul PNS astfel:

A. Ferma mică

12.000 SO - 50.000 SO (aproximativ cca 80 ha în cultura mare);

B. Ferma medie

50.001 SO - 300.000 SO (cca 500 ha);

C. Ferma mare

300.000 SO - 3.000.000SO (cca 5000 ha);

D. Ferma foarte mare

peste 3.000.000 SO;

2. Creșterea suprafeței minime eligibile pentru plata de bază (BISS) la 3 ha, în cazul culturilor vegetale, cu menținerea obligativității de minim 0,3ha/parcela și distribuirea sumelor ca decuplate de producție pentru acei proprietari de terenuri care au între 1-3 ha prin schema separată pentru a susține sustenabilitatea sectorului agroalimentar și totodată menține partea socială fără a afecta competitivitatea;

3. Acordarea plății redistributive PRIMELOR 300 ha tuturor celor care dețin exploatații de până la 500 ha;

4. Înființarea și implementarea în Romania a Sistemului de Gestionare și Control Integrat al Riscurilor în Agricultură.

5. Preluarea propunerilor UNCSV pentru cooperative în PNS 2023-2027, ținând cont de dimensiunea minimă pe care trebuie să o aibă o cooperativă ca să-și poată ajuta membrii să își optimizeze costurile, de 1.000.000 SO (cu cât mai mulți membri posibil) și prioritizarea cooperativelor care au media suprafețelor membrilor de până la 300.000 SO.

A. Cooperativele cu o vechime de 1-3 ani – tutoriat, mentoriat pe măsura de consiliere și accesarea sM 9.1.

B. Cooperativele care au beneficiat de instruire anterior, care au minim 2 ani și funcționează să aibe acces la sM similare 16.4, să poată face investiții mici de până la 150.000 euro.

C. Cooperativele care au peste 3 ani vechime, sa fie prioritare în continuare la finanțare pe toate sub-măsurile;

D. Cele 50 mil euro din intervenția specială pentru forme asociative cu rol economic, să fie disponibile doar pentru cooperativele de grad III, pentru a realiza investiții regionale sau naționale strategice, de 7.5-10 milioane euro.

E. Prioritizarea investițiilor pe lanțurile scurte de aprovizionare cu originea fie la cooperative, fie la producători agricoli individuali organizați în structuri OIPA recunoscute de MADR.

De asemenea, cele 4 organizații și-au manifestat disponibilitatea de a veni cu informații și date suplimentare în funcție de solicitările domnului Ministru al M.A.D.R sau experților din echipa pe care o coordonează.

Pentru informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

În numele tuturor membrilor și organizațiilor membre ale celor 4 organizații.

PRO AGRO - Ionel ARION

LAPAR - Nicolae VASILE

UNCSV - Mircea BĂLUȚĂ

APPR - Nicolae SITARU

Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România - ,,PRO AGRO”, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – ,,LAPAR” și Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – ,,UNCSV”   ., apreciază că proiectul de modificare și completare al Legii vânzării terenurilor intervine asupra unei legi organice, care a făcut obiectul unor consultări și dezbateri intense și care a fost deja trecută prin filtru Curții Constituționale a României cu privire la anumite aspecte reclamate de către actualii inițiatori, legea fiind promulgată de Președintele României și intrat în vigoare la 13.10.2020.

Considerăm total neadecvată și lipsită de fair play atitudinea Comisiei Juridice de Senat care a refuzat dezbaterea și a forțat trecerea tacită a proiectului în varianta inițiată, deși au fost transmise nenumărate solicitări din partea organizațiilor de fermieri, care au menționat că doresc dezbateri.

Obiectivul principal al Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan, actualizată la zi, este să reducă și să combată specula cu terenuri și fenomenul de acaparare a terenurilor din România, fiind exemplul negativ cel mai elocvent din U.E, iar acest lucru trebuie adăugat la scopul legii. Se impune reglementarea corespunzătoare a pieței funciare în vederea menținerii stabilității economice pe plan local, regional și național în vederea atingerii obiectivelor de interes național pe termen mediu și lung.

Recomandăm de asemenea elaborarea unor noi instrumente de colectare a datelor privind structura regimului funciar în Romania, implementată cu sprijinul autorităților statului care țin de securitatea națională, cu date referitoare la utilizarea terenurilor, caracteristicile sociale ale proprietarului terenului sau arendașului, relația proprietarului cu terenurile aflate în posesia sa, etc.

Suntem singura țară din UE care nu are o situație statistică din care să reiasă concret ce suprafață de teren este deținută în proprietate și ce suprafață este exploatată de străini pe persoană fizică sau prin intermediul unor societăți comerciale, pe acțiuni, fonduri de investiții, etc.

Facem un apel la parlamentari să conștientizeze, susțină și asigure, că forma proiectului legislativ aprobat, menține condițiile privind domiciliul național, obligația achitării unui impozit de 80% pentru diferența de preț al terenurilor extravilane vândute mai devreme de 8 ani și să fie introduse articole noi care să statueze interzicerea dării în plată dacă nu se parcurge și respectă procedura din prezenta lege, introducerea unui plafon pentru persoanele fizice și juridice care vor să achiziționez teren, rămânând ca în arendă, să se poată exploata suprafețe nelimitat, de oricine.

Așteptăm cu speranță ca parlamentarii să se aplece asupra problemelor sectorului agroalimentar din țara noastră, să întreprindă toate demersurile legale pentru a dezbate acest proiect legislativ de mare importanță pentru România și să fim invitați la aceste discuții.

În numele tuturor membrilor și organizațiilor membre ale celor 3 organizații.

PRO AGRO - Ionel ARION

LAPAR - Nicolae VASILE

UNCSV - Mircea BĂLUȚĂ

Alianța pentru Agricultură și Cooperare, reprezentând producătorii agricoli din România, cooperativele lor, precum și o parte importantă a lanțului sectorului de procesare, urmare a reînceperii activității după vacanța parlamentară, în urma consultărilor membrilor din cele 4 organizații componente, a transmis astăzi, 01.09.2021, către Președinții și membrii Comisiilor pentru Agricultură, Silvicultură și Industrie Alimentară de la Senat și Camera Deputaților, lista cu principalele priorități legislative pentru sesiunea parlamentară care abia a început.

Având în vedere implicarea noastră activă, recunoscută pe plan național și european și preocupările comune cu privire la dezvoltarea și sustenabilitatea sectorului agroalimentar, industriilor conexe din România, ne-am manifestat disponibilitatea și interesul de a fi parteneri în grupurile de lucru și toate întâlnirile care au loc pe subiectele menționate mai jos:

1. aprobarea în regim de urgență a Legii privind autorizarea executării lucrărilor de construcții;
2. modificarea Legii privind protejarea exploatațiilor agricole, printr-un proiect legislativ nou;
3. modificarea Ordonanței de urgență privind circulația tractoarelor pe drumurile publice;
4. modificarea Codului Civil referitor la durata minimă a contractelor de arendare a terenurilor;
5. modificarea proiectului legislativ privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan;
6. crearea unui instrument bancar pentru achiziția de terenuri agricole cu sprijinul FGCR;
7. promovarea unui proiect legislativ privind cotizația profesională agricolă;
8. punerea în aplicare a directivei privind Practicile Comerciale Neloiale;
9. modificarea Legii cooperației agricole;
10. modificarea Legii privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură;
11. proiect legislativ pentru înființarea Fondului Național de Gestionare Integrată a Riscurilor Catastrofice în Agricultură;
12. promovarea unui proiect legislativ prin care să se creeze cadrul legal pentru realizarea unui parteneriat între MADR, ANIF și MINISTERUL ENERGIEI.

Contextul și riscurile cumulate la care sunt expuși fermierii din România sunt într-o continuă transformare și doar împreună putem găsi cele mai bune soluții pentru a dezvolta sectorul agricol din țara noastră.

Dorim pe această cale să le mulțumim pentru colaborare și deschidere în susținerea intereselor fermierilor și a agriculturii din România.

Așteptăm cu speranță ca parlamentarii să se aplece asupra problemelor sectorului agroalimentar din țara noastră!

Pentru informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

În numele tuturor membrilor și organizațiilor membre ale celor 4 organizații.

PRO AGRO - Ionel ARION

LAPAR - Nicolae VASILE

UNCSV - Mircea BĂLUȚĂ

APPR - Nicolae SITARU

• Domnule Președinte al PSD Marcel CIOLACU,
• Domnule Copreședinți USR-PLUS Daniel CIOLOȘ și Dan BARNA,
• Domnule Președinte al PPU Daniel IONAȘCU,
• Domnule Președinte al PRO România Victor PONTA,
• Domnule Președinte al PNL Ludovic ORBAN,
• Domnule Președinte al PMP Cristian DIACONESCU,
• Domnule Președinte al UDMR KELEMEN Hunor,
• Doamnelor/domnilor eurodeputați,                                     

Alianța pentru Agricultură și Cooperare, a făcut un apel la rațiune, în speranța ca, la sfârșitul procesului de reglementare, în sesiunea plenară, Parlamentul European, să respingă amendamentul care se opune reautorizării substanței active glifosat după 31 decembrie 2022.

Având în vedere rezultatul votului de ieri, 8 iunie, în plenului PE, pe raportul privind strategia UE pentru Biodiversitate pentru 2030 (atât pentru amendamente, cât și pentru întregul raport), fermierii români, reuniți în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, mulțumesc eurodeputaților  PNL, PMP și UDMR, că au ținut cont de apelul transmis de noi, sprijinind prin acest demers important, agricultorii și cooperativele europene.

 Mulțumim Academiei de Științe Agricole și Silvice, Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Copa-Cogeca pentru punctul de vedere  exprimat:

 ,,În România glifosatul este unul din erbicidele cheie (dată fiind caracteristica sa de erbicid cu acțiune totală, biodegradabil și fără remanență), în elaborarea strategiilor fermierilor de reducere a pagubelor datorate buruienilor problemă: Shorgum halepense sp, Cirsium arvense, Xanthium strumerium, Aristolochia clematitis, Solanum niigrum, Abutilon theophrastii, Matricaria inodora, Cynodon dactylon, Arrhenatherum elatius, etc, buruieni invazive, specifice arealului de silvostepă și stepă, a căror frecventă este relativ redusă (deocamdată), in regiunile agricole ale SM din Europa Centrală. Interzicerea/ restricționarea (probabilă in viitorul apropiat), a glifosat-ului la nivel european (inițializată acum de Austria), va provoca agriculturii românești pagube greu de cuantificat, dat fiind faptul că acestea vor fi augmentate de alți vectori de reducere asociați buruienilor problemă, ca bolile și dăunătorii comuni. Totodată nevoile de combatere a buruienilor problemă vor obliga fermierii români să utilizeze erbicide specifice, mult mai costisitoare și (majoritatea) cu remanențe notabile, care vor afecta semnificativ atât costurile de producție cât și calitatea materiilor prime alimentare și furajere, prin creșterea conținutului de reziduuri fitofarmaceutice.”

Totodată, ne manifestăm profunda dezamăgire și indignare față de reprezentanții partidelor PSD, PPU, PRO ROMÂNIA și USR-PLUS,  deoarece nu au ținut cont de apelul nostru, votând împotriva fermierilor.

Apelarea de către Austria la principiul precauției  în vederea interzicerii glifosatului, este o măsură prin care se evită acordul celorlalte state membre la nivelul Grupurilor de lucru tehnice ale Comisiei, deoarece filozofia acestui articol conferă SM autonomie legislativă în plan național, în raport cu o anumită situație reglementată paneuropean. Pe de altă parte,  aliniatul 3 al art.  191/TFUE creează premisa extinderii de către Comisie a acestei restricții și în alte regiuni ale Uniunii, cu condiții de mediu asemănătoare. Incidența tot mai ridicată a modificărilor climatice asupra regiunilor agricole din Europa de Est și Centrală, induce condiții de mediu asemănătoare în arealele agricole/silvice actuale, acestea evoluând ireversibil spre areale specifice climatului temperat continental excesiv. Adoptarea acestor  restricții (interziceri de produse-fitofarmaceutice), la nivelul reglementarilor comunitare pan-europene, va pune in dificultate agricultura țărilor din ESTUL Europei, printre care se include și România.

Presupusa precauție invocată de Austria, se referă la posibilul efect cancerigen al glifosatului care, în ultimii 20 de ani, nu a putut fi dovedit științific de nici un for/instituție de specialitate abilitată. Peste 160 țări au aprobat utilizarea produselor ce conțin glifosat, atât pentru utilizare agricolă, dar și pentru utilizări industriale (întreținerea căilor de comunicații terestre și acvatice, distrugerea vegetației invazive/indezirabile din spațiile verzi urbane, aeroporturi, infrastructuri sportive și de loisir, etc.).

Vă reamintim că mai multe instituții europene si mondiale (ECHA, EFSA, JMPR - Grupul reunit al OMS și FAO privind reziduurile de pesticide), au concluzionat că substanța activă (N–fosfonometilglicina) „este puțin probabil să prezinte riscuri cancerigene asupra oamenilor din perspectiva expunerii prin alimentație".

Rezultatul votului privind respingerea amendamentului:

• 14 Voturi (Pentru) – 10 PNL, 2 PMP și 2 UDMR
• 14 Voturi (Împotrivă) – 6 PSD, 2 PRO ROMÂNIA și 6 USR-PLUS
• 2 Voturi (Abțineri) – 1 PSD și 1 PPU

În cel mai scurt timp, vor deveni vizibile repercusiunile interzicerii acestei substanțe, deoarece condițiile agropedologice și climatice din țara noastră, precum și fărâmițarea terenurilor agricole și slaba capitalizare a fermierilor autohtoni, favorizează infestarea masivă cu buruieni și dăunători. În România, glifosatul este utilizat în principal între culturi, fiind nu doar o soluție sigură și ieftină, ci, de fapt, singura soluție care face posibilă aplicarea tehnologiilor de agricultură conservativă pe care le recomandă și promovează Comisia UE în meniul de sustenabilitate, pentru a reduce amprenta asupra mediului (eroziunea, compactarea, emisiile de CO2, etc.), timpul de lucru și a crește performanță economică.

Interzicerea acestui produs și lipsa alternativelor, va presupune ca fermierii să aplice în loc de un tratament, două-trei tratamente cu produse complementare, prin care să se obțină rezultate mai puțin eficiente, mult mai costisitoare, inclusiv în vegetație, când zboară polenizatorii, care cu siguranță vor avea un impact negativ mai mare asupra mediului, costurilor de producție și produselor agro-alimentare, care vor fi suportate de toți consumatorii europeni.

În speranța conștientizării importanței și gravității rezultatului votului din 8 iunie 2021, fiind o dezamăgire pentru fermierii români, a venit momentul să arătați că mai meritați o șansă, arătând că vă pasă de reziliența sectorului agro-alimentar și de sustenabilitatea producerii de hrană de calitate superioară la prețuri accesibile pentru consumatori și corecte pentru producătorii autohtoni.

Facem apel la președinții partidelor politice din România, să binevoiască a dispune, ca înainte de susținerea punctelor de vedere și votului exercitat de toți europarlamentarii partidului pe care îl conduc, să fie consultat departamentul de agricultură, industrie alimentară și servicii conexe al partidului și organizațiile profesionale de profil, pentru a prelua și susține punctele de vedere ale specialiștilor.

Pentru că vorbim de sectorul care aprovizionează cu hrană populația, trebuie să rămână un sector sustenabil economic, strategic, de interes național, iar asta presupune ca înainte de a-si exprima puncte de vedere și să voteze eurodeputații, să existe o consultare cu MADR, Reprezentanța permanentă a României la Brusseles, între eurodeputații de la toate partidele, ASAS și organizațiile profesionale de profil, pentru a se lua o decizie prin care să susțină unitar punctele de vedere, pentru a răspunde obligației pe care o au, de a reprezenta România și nu interesul altor state sau partide europene.

Pentru garanția asigurării hranei populației, cu certitudine se pot găsi soluții imediate!

În numele tuturor membrilor și organizațiilor membre ale celor 4 organizații.

PRO AGRO - Ionel ARION

LAPAR - Nicolae VASILE

UNCSV - Mircea BĂLUȚĂ

APPR - Nicolae SITARU