Displaying items by tag: LAPAR

Scrisoare deschisă către MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE

Domnului Ministru Petre DAEA,

MADR trebuie să urgenteze finalizarea proceselor verbale și raportul centralizator privind calamitățile generate de seceta pedologică

Stimate Domnule Ministru,

Alianța pentru Agricultură și Cooperare dorește să se adreseze dumneavoastră si Instituțiilor pe care M.A.D.R. le are în subordine, respectiv, le conduceți, cu privire la importanța urgentării realizării proceselor verbale de evaluare și constatare a daunelor produse de seceta pedologică severă și arșița atmosferică.

Deși Fermierii au transmis ÎNȘTIINȚĂRI DE DAUNE la culturile agricole înființate în anul agricol 2021 - 2022 cauzate de fenomenul meteorologic asimilat unei calamități naturale – seceta severă pedologică și atmosferică - manifestată în perioada septembrie 2021 – august 2022 și au solicitat evaluare și soluționare în conformitate cu atribuțiile legale stabilite de legislația în vigoare sunt multe zone unde fermierii au depus înștiințări la primării de 30-45 de zile și nu au fost realizate și transmise procesele verbale.

Vă reamintim că procesele verbale sunt foarte importante atât pentru a informa APIA, ANAF, cât și pentru elaborarea și aprobarea cadrului legal pentru acordarea despăgubirilor în funcție de cât de gravă și de mare este amplitudinea fenomenului corelat cu procentul de până la maximum 40% din cheltuielile calculate în fișele tehnologice de un institut de cercetare de profil(ICEADR), care pot fi acordate.

Pentru că abia după ce MADR deține raportul centralizator care cuprinde pierderile totale suferite de fermierii din România care au depus înștiințări de daună, se poate notifica Comisia Europeană privind intenția țării noastre de a acorda despăgubiri și suma totală care va fi acordată ținând cont de maximul prevăzut de legislația europeană, trebuie urgentată centralizarea acestora și insistăm pentru finalizarea raportului centralizator până la 1 octombrie 2022 pentru a avea sumele necesare la rectificarea bugetară și putea acorda despăgubirile până la 31.12.2022.

Stimate Domnule Ministru, vă solicităm a dispune, în regim de urgență toate măsurile posibile care se impun, făcând uz de pârghiile guvernamentale de comunicare de care dispuneți în relația cu Direcțiile Agricole, Prefecturile, Consiliile Județene pentru a urgenta realizarea proceselor verbale de evaluare și constatare a daunelor produse de seceta pedologică severă și arșița atmosferică, realizarea și comunicarea publică a raportului centralizator privind calamitățile generate de seceta pedologică, prevăzut în anexa nr. 5 la Ordinul 97/2020 cu modificările și completările ulterioare, până la 10 octombrie 2022.

Dați dovadă de seriozitate și profesionalism!

Pentru informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

În numele tuturor membrilor și organizațiilor membre ale celor 4 organizații.

PRO AGRO - Ionel ARION

LAPAR - Nicolae VASILE

UNCSV - Mircea BĂLUȚĂ

APPR - Nicolae SITARU

Alianța pentru Agricultură și Cooperare își declară solidaritatea și susținerea față de manifestul pașnic al fermierilor cehi, organizat între 15 și 16 septembrie 2022, la Praga, cu ocazia reunirii Consiliului informal AgriFish.

Fermierii vor retransmite miniștrilor reuniți la Consiliul de Miniștri – AGRIFISH, principalele probleme cu care se confruntă cu scopul de a trage un nou semnal de alarmă cu privire la incertitudinea viitorului agriculturii europene, greu încercată în ultimii ani.

Măsurile solicitate de fermierii din Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia, Bulgaria, Croația, Estonia, Lituania și România au luat forma unui Memorandum care va fi prezentat miniștrilor în cadrul unei Conferințe de presă, care va avea loc în fața Centrului de Congrese din Praga, unde vor defila convoaiele pașnice ale fermierilor prezenți.

Cele 4 organizații membre ale Alianței pentru Agricultură și Cooperare (PRO AGRO, LAPAR, APPR și UNCSV) sunt semnatare ale Memorandumului de la Praga, prin care alături de omologii din celelate state semnatare, solicită sprijin politic pentru implementarea unor măsuri de protecție pentru fermieri și cooperative, astfel:

Măsuri pe termen scurt:

1) Suspendarea certificatelor de emisie cel puțin pe termen scurt;

2) Limitarea prețurilor la energie și compensarea fermierilor pentru prețurile ridicate la îngrășăminte și alte inputuri agricole vitale;

3) Suport pentru ca produsele agricole ucrainene să ajungă pe piețele de export ale țărilor terțe, unde aceste produse sunt foarte necesare, dar în același timp trebuie să se implementeze măsuri care să contribuie la atenuarea problemelor logistice, a prețurilor de piață și a veniturilor pentru fermierii locali din statele membre relevante. Este crucial să fie protejați producătorii naționali de pericolul de a fi victime ale circumstanțelor cauzate de liberalizarea importurilor din Ucraina, circumstanțe care vor duce la anumite falimente ale fermierilor autohtoni;

4) Extinderea cadrului temporar de criză pentru a permite statelor membre să utilizeze flexibilitatea prevăzută de normele privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia în contextul invaziei Ucrainei de către Rusia;

Măsuri pe termen lung:

1) Promovarea autosuficienței energetice a fermierilor, inclusiv prin forme de asociere cu rol economic ale acestora;

2) Având în vedere creșterea sarcinii birocratice asupra fermierilor, provocările climatice existente, impactul potențial al implementării Pactului Verde european, impactul crizei globale și necesitatea de a consolida securitatea alimentară, este necesară o creștere a finanțării în cadrul Politicii Agricole Comune

3) Alocarea de fonduri/resurse europene pentru cercetarea ameliorării, precum și susținerea unei poziții bazate pe o bază pur științifică privind dezvoltarea de noi soiuri rezistente, inclusiv NGT;

4) Respingerea oricărei obligații stabilite prin proiectul de Regulament SUR de a reduce cantitățile de pesticide utilizate de statele membre care au un consum de Produse de protecția plantelor sub media europeană;

5) Creșterea limitei ajutorului de minimis pentru producția agricolă primară.

Fermierii europeni sunt hotărâți să nu cedeze presiunilor constante pe care politicile europene recente le exercită asupra activității lor și să își intensifice formele de protest dacă nu vor exista reacții pozitive la solictările lor.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare privește cu neîncredere propunerea raportorului Eugenia Rodríguez Palop de modificare a Articolului 39 al Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

Europarlamentarul Eugenia Rodríguez Palop este raportor alternativ pentru proiectul de aviz al Comisiei pentru agricultură, iar prin propunerea lansată dorește să facă PAC post-2027 sustenabilă „social, economic și ecologic”, schimbând accentul politicii de la „creșterea productivității agricole” la „asigurarea autosuficienței”, în același timp „protejând ecosistemele agricole” și „asigurând o tranziție eficientă.”

Rodríguez Palop consideră oportună modificarea substanței obiectivelor Politicii Agricole Comune, deși nu există temei pentru această modificare, altul în afară de „calea verde” pe care decidenții europeni o urmează obsesiv, în ciuda tuturor avertismentelor venite din partea fermierilor și cooperativelor din toate statele membre.

Bazele Politicii Agricole Comune sunt stabilite în Art. 39 din Tratat unde sunt înscrise în mod clar principiile furnizării consumatorilor de alimente la prețuri accesibile în cantități adecvate și garantarea fermierilor cu un venit adecvat, iar prin propunerea raportorului se dorește ca aceste principii să fie înlăturate, iar noi, fermierii și cooperativele din România nu putem fi de acord cu această modificare!

Accesul consumatorilor la alimente nu poate fi înlăturat dintre obiectivele Politicii Agricole Comune, fiindcă reprezintă unul dintre principalele meniri ale agriculturii: să fie furnizor de alimente. Fermierii sunt generatori de hrană pentru oameni și așa trebuie să rămână! Prețul accesibil pentru consumatori este vital, mai ales într-o Europă care susține lupta împotriva foametei.

Cum vor fi susținute obiectivele ca „foamete zero”, în contextul modificării propuse? Spre ce se va orienta agricultura, dirijată de aceste modificări, din moment ce nu mai are ca obiective principale asigurarea hranei în cantități suficiente și la prețuri accesibile?

De asemenea, cum vor fi protejați fermierii de lipsa fondurilor și de falimentele iminente, dacă alimentele vor deveni prea costisitoare pentru populație? Se vor reorienta spre laboratoare, unde să creeze alimente sintetice, care deși sintetice, vor asigura durabilitatea atât de dorită de Comisie, fără gestionarea corectă a riscurilor?

Organizațiile membre ale Alianței consideră că prin aceste modificări se creează un precedent periculos, fiindcă nu doar că, între obiectivele Politicii Agricole Comune se introduc obiective care nu sunt conectate la agricultură, ci mai grav, sunt înlăturate, în mod voit obiectivele reale ale agriculturii. Nu putem fi de acord, sub nicio formă, cu masacrarea articolului 39 din TFUE.

Pe lângă lobby-ul întreprins împreună cu statele membre, COPA-COGECA, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a transmis, în cursul zilei de ieri, 5 septembrie 2022, toate aceste nemulțumiri și îngrijorări către eurodeputații români, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Reprezentanța Permanentă a României la U.E., solicitând sprijin pentru respingerea modificării obiectivelor PAC.

Sprijinul politic al reprezentanților români pe lângă instituțiile Uniunii este vital în aceste momente decisive pentru soarta agriculturii europene.

Pe această cale, tragem un semnal de alarmă public și solicităm tuturor europralamentarilor care reprezintă România, Reprezentanța permanentă la Brusseles, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, să țină cont de necesitatea asigurării securității și siguranței alimentare pentru întreaga populație din Uniunea Europeană și să respingă amendamentul propus de doamna Rodríguez Palop sau altele posibile, care au același efect.

Pentru informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, însumează aproximativ 3500 de fermieri care lucrează o suprafață totală de 2,5 mil ha, la care se adaugă 1,5 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează a cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului agroalimentar românesc.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare propune un pachet de soluții la criza cerealelor din porturile românești, după dialogul purtat cu delegația europarlamentarilor din COMAGRI, în cadrul vizitei de săptămâna trecută din porturile Constanța, Agigea și Galați. Membrii Alianței apreciază intervențiile ulterioare de la Bruxelles ale eurodeputaților, care au punctat aspecte de îngrijorare comună atât pentru Uniunea Europeană, cât și pentru structurile asociative românești, îndeosebi în ceea ce privește logistica cerealelor, transportul și trasabilitatea acestora, capacitatea fermierilor de a produce și de a depozita, seceta severă în principalele regiuni producătoare de cereale din țară, dar și creșterile semnificative ale costurilor de producție, de distribuție și ale celor de tranzacționare în general.

Efectele negative se resimt mai ales în rândul întreprinderilor locale de pe piața de producție și comercializare a cerealelor, semințelor și oleaginoaselor. Acest segment de piață, cu afaceri cumulate de 6,5 miliarde de euro în 2021, este cel mai important și acoperă aproximativ 25% din sectorul agricol al țării.

Cantitățile suplimentare de cereale provenite din Ucraina, pentru tranzit sau export final, au pus presiune pe întreaga rețea logistică și de depozitare din România, mai ales în perioadele de vârf de sezon, atunci când intensitatea comerțului în acest sector se află la cei mai înalți parametri.

Într-o scrisoare transmisă astăzi către cei patru europarlamentari din Comisia de Agricultură care au efectuat vizita de lucru în România - Norbert Lins (președinte), Daniel Buda (vicepreședinte),  Herbert Dorfmann și Martin Hlaváček (membri) – Alianța pentru Agricultură și Cooperare a indicat o serie de soluții care s-ar preta managementului cerealelor autohtone și ucrainene din porturile românești.

Printre acestea se numără formule de subvenții pentru depozitare în regim privat de către fermieri, în silozuri autorizate și pe bază de chitanțe de depozit, dar și subvenții pentru compensarea costurilor ridicate de transport, pe baza unei distanțe de referință de la regiunile producătoare până la portul Constanța. În egală măsură, Alianța pledează pentru îmbunătățirea managementului în porturi prin coordonare interinstituțională, resurse suplimentare la punctele de frontieră terestră, o inventariere a facilităților aflate pe teritoriul României, incluzând aici capacitățile de operare, de tranzit și de depozitare disponibile, precum și un proces constant de verificare și de monitorizare a fluxurilor de mărfuri și a disponibilităților de transport. Această măsură este necesară pentru o împărțire a fluxurilor de mărfuri în funcție de origine (Ucraina și România), în vederea stabilirii unui calendar de accesare a logisticii de export din Constanța și pentru eliberarea unei părți din presiunea asupra terminalelor portuare. La fel de importantă este și trasabilitatea, pe care Alianța o vede absolut necesară pentru eliminarea riscurilor pentru piața internă a României, în eventualitatea în care cereale din Ucraina ar fi deturnate către piața românească.

În același document, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a subliniat importanța deosebită a alocării de fonduri europene corespunzătoare programelor destinate reabilitării infrastructurii mari (rutiere-feroviare-maritime), a construcției de autostrăzi și a investițiilor de dragare a Dunării si căilor navigabile din România. De asemenea, este primordial să se finanțeze crearea unei  infrastructuri cu o rețea de spații de depozitare regionale în zonele cu acces la navigare.

Portul Constanța are nevoie de investiții majore de logistică portuară pentru a nu înregistra blocaje semnificative ale lanțului de aprovizionare. De asemenea, Alianța îi invită pe europarlamentari să analizeze oportunitatea înființării unui fond de investiții cu o masă critică, bazat pe principii economice (similar Fondului de investiții al Inițiativei celor Trei Mări) care să fie finanțat de UE, de guvernul român și/sau de alți actori interesați. Soluția propusă de reprezentanții fermierilor români are în vedere un management privat, selectat de acționari, iar scopul final va fi acela de a dezvolta proiecte legate de facilități logistice și de procesare a produselor agricole de bază românești și ucrainene.

Nu în ultimul rând, în scrisoarea transmisă europarlamentarilor din COMAGRI, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a reiterat ideea lansată săptămâna trecută privind relocarea a 13 miliarde de euro din Fondul de Coeziune, sumă rămasă neutilizată în exercițiul financiar actual, ca o posibilă resursă pentru ameliorarea situației de criză din agricultura țării.

Contact: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

• Domnului Prim-Ministru al României, Nicolae CIUCĂ
• Domnului Ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre DAEA

Stimate Domnule Premier,

Stimate Domnule Ministru,

Alianța pentru Agricultură și Cooperare vă informează oficial că fermierii au înregistrat pagube uriașe în urma instalării secetei pedologice severe din iarna 2021-2022, primăvara anului 2022 și arșița atmosferică din această vară. Sunt județe unde suprafețele cu culturi agricole de toamnă au un grad de afectare datorat secetei pedologice severe cuprins între 40-80%. După cum bine știți situația este mult mai dramatică la culturile de primăvară care au un grad de afectare între 90-100%. Deși seceta din acest an nu este generalizată la nivelul întregii țări, afectând doar anumite județe, fermierii sunt afectați mult mai grav decât în anul de recoltă 2020 datorită efectelor crizelor energetice, de carburanți sau război.

Sunt multe cazuri când dificultățile sunt de natura supraviețuirii exploatației agricole având în vedere investițiile mari care s-au făcut în ferme în anul acesta, datoriile pe care aceștia le au pentru inputurile folosite în anul de recoltă 2022, cheltuielile cu arenda și cheltuielile necesare pentru înființarea culturilor agricole pentru anul agricol 2022-2023.

Având în vedere cele expuse sintetic mai sus, luând în considerare datele furnizate de instițuțiile abilitate, vă rugăm Domnule Ministru Petre DAEA, să binevoiți a iniția toate demersurile legale posibile pentru crearea, aprobarea ordonanței de urgență și declararea stării de calamitate datorate secetei pedologice severe și arșiței atmosferice în localitățile/județele unde mai mult de 50% din suprafața acoperită de o cultură este afectată.

OUG vine în continuarea legislativă a OMADR 97/2020 cu modificările și completările ulterioare, dând posibilitatea autorităților implicate să aibă puterea conferită prin lege de a declara stare de calamitate și asimilarea cu forța majoră.

Avem nevoie de declararea stării de calamitate cu celeritate, deoarece majoritatea  contractelor pentru inputurile cu preț crescut datorită crizelor energetice, carburanți, război, vor ajunge la termen la sfârșitul lunii iulie 2022.

În fiecare an normal agroclimatic, fermierii și-au achitat inputurile, au livrat recoltele contractate cu furnizorii de inputuri sau cu firmele locale, au plătit arenda, ratele la credite, leasing, taxele și impozitele.

Stimate Domnule Premier Nicolae CIUCĂ, Stimate Domnule Ministru Petre DAEA, vă solicităm să inițiați cu celeritate demersurile pentru aprobarea ordonanței de urgență și declararea stării de calamitate datorate secetei pedologice severe și arșiței atmosferice, până la 31 iulie 2022.

În speranța demarării în regim de urgență a procedurilor pentru declararea stării de calamitate, vă mulțumim.

În numele tuturor membrilor și organizațiilor membre ale celor 4 organizații.

Marți, 14 iunie 2022 Senatul a respins cu 71 voturi pentru, 1 împotriva și 24 de abțineri Proiectul de modificare a Legii 566/2004 privind Cooperația Agricole.

Asociațiile de ramură și reprezentații cooperativelor din România nu pot decât să salute acest pas în spate al legiuitorului, având în vedere conținutul și mai ales direcția pe care această modificare o dădea Legii Cooperației agricole.

În urma analizei efectuate pe propunerea legislativă pentru modificarea și  completarea Legii Cooperației Agricole nr. 566/2004, înregistrată la Senat cu nr. B143/2022, reprezentanții a 61 de cooperative și 800 de fermieri au transmis în luna aprilie o Adresă Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Comisiei de Agricultură din Senat prin care își exprima îngrijorarea față de direcția pe care acest proiect de modificare o dă formei actuale a legii.

Propunerea de modificare a articolului 3 din Lege creează posibilitatea legală să devină membri cooperatori, cu părți sociale, drept de vot și implicare în guvernanța cooperativelor AGRICOLE persoane juridice care au ponderea majoritară a veniturilor din alte sectoare (NON-AGRICOLE) decât cele ale producției agricole și prelucrării producției agricole. Persoanele juridice care au coduri CAEN în secțiunile G, I, Q cu diviziunile propuse pot fi, fără obiecții, furnizori sau clienți ai cooperativelor agricole și pot colabora cu acestea fără nici un fel de piedică, dar fără a se implica în managementul și guvernanța cooperativelor AGRICOLE, întrucât nu au niciun fel de experiență în acest domeniu.

Subliniem, încă o dată, că modificările sunt o reală amenințare la stabilitatea și performanțele cooperativelor agricole, alcătuite, așa cum este firesc, din fermieri, adică oameni care trăiesc din agricultură și pentru care cultivarea terenurilor și prelucrarea produselor agricole constituie principala și singura activitate.

Cooperativele agricole sunt ale fermierilor, iar rolul lor nu trebuie deturnat de către clienții sau furnizorii lor; investițiile cu valoare adăugată trebuie să fie realizate de cooperativele fermierilor și nu de cooperative agricole ale unor entități cu activități diverse, dar care nu au nimic în comun cu agricultura, cum ar fi HORECA, RETAIL, IT sau SĂNĂTATE și ASISTENȚĂ SOCIALĂ.  Iar acest proiect legislativ deschide larg accesul la fonduri destinate agriculturii unor societăți care activează în cu totul alte domenii.

Din toate aceste motive, decizia de respingere a propunerii de modificare de către Senat este pasul firesc, iar acest pas trebuie să fie făcut și de către Camera Deputaților, când își va exprima ultimul cuvânt legat de soarta acestui proiect cel puțin bizar.

• UNCSV - Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal
• BOVICOOP - Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Taurin
• HORTINTEGRA - Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor Horticole din România
• Federația Națională PRO AGRO - Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România
• LAPAR - Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România
• APPR - Asociația Producătorilor de Porumb din România
• Federația LEADER

Alianța pentru Agricultură și Cooperare a reiterat prioritățile curente ale cooperativelor românești în cadrul COGECA, cu ocazia întâlnirii Comitetul de Coordonare Cooperativă din data de 01 iunie 2022.

Membrii Comitetului de Coordonare și-au împărtășit în cadrul discuțiilor problemele cu care se confruntă cooperativele din statele membre, cât și soluții sau posibile rezolvări ale acestor probleme.

Printre prioritățile cooperativelor din România, delegația română a retransmis:

1. Realizarea obiectivelor PAC fără a diminua competitivitatea producătorilor agricoli și impunerea concurenței neloiale produselor agroalimentare din UE în detrimentul celor din afara UE; Întărirea poziției cooperativelor agricole în PAC sprijinindu-le să realizeze investiții comune pentru creșterea valorii adăugate a producției primare a membrilor;
2. Aprobarea unei forme a viitorului Regulament al Utilizării Sustenabile a pesticidelor la nivelul Uniunii, Europene (SUR) care nu impune o reducere a consumului de pesticide în țările în care consumul este sub media europeană. Acest lucru este valabil și pentru îngrășăminte!
3. Actualizarea legislației europene privind tehnicile moderne de ameliorare până în primăvara anului 2023;
4. Măsuri și instrumente pentru asigurarea necesarului de proteine ​​vegetale în UE. România trebuie să acceseze 1,5 miliarde de euro în programul INVEST EU pentru a furniza toată proteina vegetală necesară UE;
5. Îmbunătățirea habitatelor naturale din Europa pentru determinarea numărului optim de animale sălbatice și asigurarea densității de suprafață corespunzătoare pentru animalele mari carnivore/omnivore (Ursul, Lupul, Mistrețul etc.);
6. Educația, instruirea și perfecționarea continuă a managerilor de cooperative, membrilor din Consiliul de Administrație și salariaților.

Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, însumează aproximativ 3500 de fermieri care lucrează o suprafață totală de 2,5 mil ha, la care se adaugă 1,5 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează a cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului agroalimentar românesc.

Pentru informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Din păcate culturile agricole semănate în toamna anului 2021 sunt afectate în diferite grade de secetă cruntă pe o suprafață foarte mare a României. Din cauza lipsei de precipitații, culturile de toamnă au îmbătrânit prematur și au ajuns la maturitate mult mai devreme sau chiar s-au uscat în unele zone calamitate. Sunt foarte multe zone unde recoltarea culturilor nu va fi rentabilă, prin urmare vor fi introduse pe tarlale animale pentru păscut sau plantele vor fi tocate pentru zootehnie sau încorporare în sol.

În acest sens facem un apel la toți fermierii să analizeze toate culturile înființate în toamnă și dacă sunt calamitate într-o proporție mai mare de 30%, să completeze și să depună în regim de urgență la Primărie înștiințarea de daune la culturile agricole înființate în toamna anului 2021, daune cauzate de seceta severă pedologică și atmosferică, folosind modelul din link-ul de mai jos, preluat din ordin.

DRAFT MODEL INSTIINTARE CALAMITATI SECETA

Facem acest apel pentru că autoritățile condiționează demararea constituirea/actualizarea comisiilor de numărul de cereri înregistrate și de aceea sunt necesare solicitările Dumneavoastră.

Este foarte important să existe o mobilizare a tuturor fermierilor afectați pentru a exista o singură deplasare a Comisiei pentru evaluarea și constatarea pabubelor pe raza U.A.T. și putea să fie finalizat procesul de realizare, validare, centralizare și comunicare către Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Reamintim că aceste procese verbale sunt foarte importante atât pentru a informa APIA și ANAF pentru înregistrarea drept cheltuieli eligibile în contabilitate și TVA deductibil, cât și pentru acordarea unor despăgubiri în funcție de cât de gravă și de mare va fi amplitudinea la nivel național. Ne așteptăm ca efectele secetei pedologice severe să se resimtă în majoritatea județelor din țară la culturile de primăvară.

Pentru a veni în sprijinul fermierilor care au culturile afectate de secetă, Alianța a insistat la conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale să solicite oficial la Ministerul Afacerilor Interne, către toate prefecturile, consiliile județene, U.A.T.-urile din țară și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, constituirea/actualizarea în regim de urgență a comitetelor și să se deplaseze acolo unde sunt solicitări pentru a avea timp să evalueze toate suprafețele afectate pentru care sunt cereri, având în vedere că se va devansa perioada recoltatului și că se pot utiliza încă din acest moment pentru Zootehnie. 

Totodată am insistat să întreprindă toate demersurile legale necesare pentru actualizarea sau emiterea unui nou ordin și publicarea acestuia cu celeritate în Monitorul Oficial, care să țină cont de specificitățile existente în 2022 și noile termene care se impun.

Pentru informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Ghidul pentru Submăsura 17.1 „Prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor" a făcut obiectul mai multor situații neclare sau cu aplicabilitate practică problematică în rândul fermierilor.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare a transmis în ultimii doi ani mai multe notificări către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și implicit către organul responsabil de aplicarea practică, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin care atrăgea atenția asupra unor chestiuni de ordin practic pe care le întâmpină membrii la decontarea primelor pentru polițele de asigurare încheiate.

Una dintre cele mai stringente probleme o reprezintă limitarea cu privire la stabilirea suprafeței exacte pentru care fermierul a întocmit contractul de asigurare, raportată la suprafața reieșită după controalele APIA, dar mai ales după controalele din Teledetecție.

Este un fapt cunoscut că toate instrumentele de măsurare au abateri, chiar dacă se măsoară cu același GPS, aceeași persoană, în aceeași zi – tot apar anumite diferențe. Despre diferențele dintre măsurătorile APIA și cele rezultate prin teledetecție, cu atât mai mult că aceste diferențe la măsurători sunt și mai frecvente. Este imposibil ca suprafața asigurată să coincidă, fără nicio diferență oricât de minimală, cu suprafața agricolă declarată, dacă întâmplarea nefericită face să te afli pe eșantionul de control sau să vină la câteva luni controlul prin teledetecție. Din această cauză, Submăsura 17.1 este aproape imposibil de accesat pentru mulți beneficiari.

Această problemă a fost întâmpinată, la scară largă și în anul agricol 2020-2021. Foarte mulți fermieri au fost declarați neeligibili, după ce, deși în iunie 2021 nu au fost raportate probleme, la sfârșitul lunii octombrie a venit teledetecția, iar fermierii au fost anunțați în mai 2022 că vor fi declarați neeligibili ca urmare a diferențelor, chiar și infime, de suprafață asigurată versus măsurată.

Cu titlu de exemplu, au fost membri care nu vor putea beneficia de această submăsură din cauză că există o diferență de 0,024% la o cultură sau 0,015% din total suprafață fermă în plus, între suprafața asigurată și suprafața rezultată din măsurătorile de la teledetecție. În prezent nu se acceptă nici măcar diminuarea până la suma solicitată de fermier în cererea de plată pe suprafață.

Astfel de situații sunt imposibil de acceptat, această măsură are scopul de a încuraja fermierii să asigure culturile, nu să îi descurajeze, mai ales că fermierii au dreptul și au nevoie să beneficieze de acești bani. Mai mult de atât, motivele refuzului nu pot fi imputate fermierului, ci mai degrabă diferenței dintre teorie și practica realității, fiind de notorietate faptul că diferențele rezultate între diferite măsurători sunt mai degrabă o regulă, decât o excepție.

Soluția corectă este să se identifice și implementeze rapid o soluție pentru fermierii care au depus documentația de accesare a sM 17.1 în 2021 și au aflat în mai 2022 că din cauza diferențelor minore reieșite în urma teledetecției, deci din motive obiective și total independente de fermieri, conform procedurii AFIR, să fie declarați eligibili.

Solicităm conducerii MADR, AFIR și APIA să ia toate măsurile legale care se impun pentru a clarifica procedurile, să fie mai permisive și conectate la realitățile practice, în sensul de a ține cont de factorii subiectivi și obiectivi care intervin pe parcursul unui an agricol de cca 6 - 9 - 12 luni și, urmare a cărora fermierii pierd sume importante, iar descurajarea crește în legătura cu accesarea banilor europeni.

Este nevoie ca decontarea sprijinului să se facă cu o toleranță de max. 2% din suprafața culturii asigurate sau ca decontarea sprijinului să se facă doar pentru suprafața culturii  declarate de fermier.

Alianța solicită reglarea acestei nereguli de aproape 2 ani; prin urmare resupunem atenția și public instituțiilor responsabile să vină în sprijinul fermierilor și să repună în normalitate accesarea subvențiilor pentru primele de asigurare începând cu anul agricol 2021.

Reamintim că problema semnalată mai sus este una dintre cele mai importante și frecvente nereguli ale Măsurii, însă solicităm respectuos să se reanalizeze și implementeze în Ghidul Solicitantului sM 17.1, care va fi postat în consultare publică și celelalte aspecte excesiv birocratice sau generatoare de complicații pe care Alianța, prin diferite Adrese și Notificări, le-a adus în atenția MADR și AFIR.

Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, însumează aproximativ 3500 de fermieri care lucrează o suprafață totală de 2,5 mil ha, la care se adaugă 1,5 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează a cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului agroalimentar românesc.

Pentru informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Săptămâna trecută a fost una plină de evenimente importante pentru fermierii și cooperativele românești, care au avut, din nou, oportunitatea ca vocile lor să fie auzite de reprezentanții Comisiei Europene.

Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe (PRO-AGRO, LAPAR, UNCSV și APPR), reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare au fost prezente la Bruxelles în zilele de 12 și 13 mai 2022 cu ocazia participării la ședința Grupului de lucru PAC – Politica Agricolă Comună, organizat sub egida Copa-Cogeca și la Grupul de Dialog Civil din cadrul DG AGRI.

Participarea la grupul de lucru Copa-Cogeca din 12 mai 2022 a intermediat posibilitatea ca fermierii și cooperativele din România să își facă ascultată poziția pe două direcții de real interes:

• Să fie sprijiniți în cazul unor blocaje generate de decizia Comisiei de a elimina taxele de import pentru produsele agricole provenite din Ucraina;
• Să fie protejați de anumite sancțiuni sau amenzi provenite din nealinierea, în timp util, la noile prevederi ale Politicii Agricole Comune.

Cu privire la decizia Comisiei de a elimina taxele de import pentru produsele agricole provenite din Ucraina, reprezentantul delegației române, Florentin BERCU – Director Executiv UNCSV, a transmis către Copa-Cogeca punctul de vedere al României: ”Pentru noi, fermierii și cooperativele din România, o vulnerabilitate majoră o constituie sectorul cerealelor si oleginoaselor, atât din cauza proximității  zonei de conflict, care se va traduce într-o presiune semnificativă asupra prețurilor, cât și din perspectiva blocajelor logistice în portul Constanța (rămas singura poartă de export pentru mărfurile ucrainene la Marea Neagră) și a escaladării costurilor de transport si asigurare, ultimele triplând-se în prezent față de perioada dinainte de conflict. Toate aceste evoluții au loc pe fondul creșterii fără precedent a costurilor de producție (energie, îngrășăminte și furaje), riscului de secetă și a exigenței ca operatorii europeni să continue să investească în durabilitate.

• Alianța susține propunerile de amendamente ale Copa-Cogeca pe Regulamentul Comisiei Europene (C.E.) privind liberalizarea temporară a comerțului cu Ucraina, în completarea concesiunilor comerciale prevăzute de Tratatul de Asociere;
• Alianța a transmis către eurodeputații români și către Reprezentanța permanentă o adresă cu observații și amendamentele comune propuse de Copa-Cogeca, solicitând reacție imediată și soluții pertinente pentru ca fermierii și cooperativele din România să nu fie afectați de această măsură;
• Alianța solicită Comisiei:

1. statistici privind cantitățile pe care Ucraina intenționează să le plaseze pe Piața Unică precum și măsura în care acestea respectă standardele înalte de calitate ale UE;
2. Statistici privind necesarul de produse importate din Ucraina pentru consumul intern al Uniunii (cu respectarea standarelor de calitate și al nivelului de preț);
3. Soluții clare pentru ca excedentul de produse importate să fie plasat către piețele terțe, fără a afecta producția internă a fermierilor și cooperativelor europene (ex: U.E. nu poate vinde către terți produse agricole de proveniență ucraineană cu preț mai mic comparativ cu prețurile acelorași tipuri de produse agricole produse de fermierii săi și pentru care are stoc disponibil);
4. Orice vulnerabilitate a fermierilor și cooperativelor europene cauzată de aceste măsuri trebuie soluționată rapid;
5. Alocarea de fonduri de la Comisie pentru sprijinirea activităților din portul Constanța astfel încât să poată face față, din punct de vedere logistic, pentru volumul mare de mărfuri pe care îl va tranzita. Sunt necesare fonduri și pentru îmbunătățirea și mărirea infrastructurii feroviare pentru zonele de tranzit dintre Ucraina și statele vecine.”

Scrisoarea de observație pentru România va fi transmisă vineri  20 mai, sau cel târziu la începutul lunii iunie, însemnând că forma finală Planului Național Strategic să fie publicată în luna septembrie 2022, în cel mai optimist scenariu.

Dacă planurile strategice naționale vor fi aprobate la sfârșitul anului, iar fermierii nu vor putea respecta în 2023 anumite condiții nefiind definitivate criteriile la momentul înființării culturilor din 2022, reprezentantul României a susținut: ”Nu este acceptabil să existe sancțiuni sau amenzi din acest motiv, fermierii nu au nicio vină pentru demersurile întârziate ale instituțiilor naționale și europene.

Mai mult, Alianța aderă la propunerea de amânare cu un an a noii Politici Agricole Comune, propunere inițiată de statelor din Grupul de la Vișegrad si celor 3 Mări și susținută de Asociația italiană Coldiretti.”

Aceste puncte de vedere au fost susținute și în cadrul Grupului de Dialog Civil (GDC) din cadrul DG AGRI, din 13 mai 2022, cu ocazia schimbul de opinii cu Directorul General al DG AGRI, Wolfgang Burtscher, pe marginea scrisorilor de observație trimise de Comisie statelor membre. Reprezentantul delegației române a prezentat Directorului General al DG AGRI și alte îngrijorări:

• Tratamentul inegal cu privire la cantitatea de pesticide utilizate la nivelul Uniunii; România consumă 30% din cantitatea medie utilizată la nivel european, prin urmare solicită tratament egal în baza căruia să i se permită să utilizeze cantități până la nivelul mediei europene sau unui standard unic argumentat științific pentru fiecare cultură, care să fie același pentru toate statele membre;
• A doua îngrijorare o reprezintă mersul greu al deciziilor legate de legislația privind noile tehnici de ameliorare (N.G.T.), unde România a solicitat ca până la sfârșitul anului 2022 să avem în vigoare o nouă legislație care să permită accesul la noile tehnologii și inovații și atingerea țintelor atât de ambițioase ale Pactului Verde, Strategiei de la Fermă la Furculiță, Regulamentului SUD, etc.

Agenda de lucru a Grupului de Dialog Civil Politica Agricolă Comună a prevăzut:

• Schimbul de opinii cu Directorul General al DG AGRI, Wolfgang Burtscher, cu privire la scrisorile de observație trimise de Comisie statelor membre;
• Situația piețelor agricole din UE și consecințele pentru securitatea alimentară – prezentare de Michael Scannell, Director General Adjunct al DG AGRI;
• Asistență pentru dezvoltare oferită Ucrainei – prezentare de Markus Klingler, DG NEAR, Grupul de Sprijin pentru Ucraina (SGUA).

Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, însumează aproximativ 3500 de membri care lucrează o suprafață totală de 2,5 mil ha, la care se adaugă 1,5 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează a cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului alimentar românesc.

Pentru informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.