Displaying items by tag: Alianta pentru Agricultura si Cooperare

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a fost reprezentată la întâlnirile Prezidiilor COGECA și COPA, desfășurate la Bruxelles, în zilele de 27 și 28 aprilie 2023, în format fizic de către Maria Cristina GĂMAN – UNCSV, Florentin BERCU - UNCSV și Marius Mihai MICU -PRO AGRO.

În cadrul reuniunii COGECA Praesidium, COPA Praesidium, a ședinței comune a COPA și COGECA și ședința grupului de la Visegrad extins, delegația română a dezbătut și intervenit împreună cu delegațiile celorlalte state membre, pe cele mai recente documente ale Comisiei Europene privitoare la: propunerea de Regulament “SUR”, cadrul de certificare a absorbțiilor de carbon, propunerea de regulament pentru ambalaje și deșeurile de ambalaje, directiva privind emisiile industriale, situația pieței, în special în contextul invaziei Ucrainei de către Rusia și legea privind refacerea naturii.

În cadrul reuniunii COGECA a avut loc un schimb de opinii cu eurodeputații Clara Aguilera raportor COM AGRI și Alexander Bernhuber raportor COM ENVI, despre viziunea și propunerile lor pentru regulamentul privind utilizarea durabilă a produselor de protecția plantelor. Doamna Clara Aguilera a declarat că este în favoarea reciprocității pe partea importurilor: “Dacă standardele UE continuă să crească, trebuie în același timp să cerem ca și acordurile pe care le încheiem cu state terțe să cuprindă aceleași cerințe. Interdicțiile noastre trebuie să se extindă și asupra importurilor. Principiul reciprocității trebuie să fie bine pus în aplicare. Acest aspect va fi introdus în răspunsul meu.” Mai mult, aceasta este împotriva utilizării fondurilor PAC către acest dosar. În ceea ce privește NGT-urile domnul Alexander Bernhuber a declarat: “În calitate de raport din umbră din partea PPE sprijin noile tehnici genomice. Din păcate Comisia dorește ca această legislație să fie adoptată mai târziu. Pe de altă parte, reprezint și Austria, iar aici există un angajament foarte mare împotriva lor deci trebuie să vedem care ar putea să fie soluția pentru această țară și pentru state similare. În acest caz ce le putem punem la dispoziție? Cu toate acestea, părerea mea personală e în favoarea NGT-urilor.”

Delegația română a avut următoarele intervenții în ordinea cronologică a întâlnirilor:

Florentin Bercu, Director executiv al UNCSV- AAC – “Consumul mediu de PPP în România este de 640 de grame per hectar, în timp ce media în UE este de 2.2 kg. Facem eforturi foarte mari să reducem această cantitate, dar este greu deoarece nu avem alternative. Au început să apară noi boli și dăunători, iar atacurile s-au intensificat, așadar avem nevoie de mai multe instrumente și soluții. Vedem ce se întâmplă din cauza importurilor din Ucraina. Foarte multe produse care intră pe piață de acolo sunt inclusiv GMO-uri. Nu putem merge pe dualitate. Fermierii europeni trebuie să respecte foarte multe standard înalte de calitate, iar din această cauză ei au costurile de producție mult mai ridicate. Nu poți să pui semnul egal între aceste produse și altele venite din țări terțe care nu sunt la fel de sigure. Mai mult, costul de producție al acestora este cu până la 40% mai mic pentru că nu au aceleași restricții legislative și constrângeri referitor la calitate și siguranța alimentară. Agricultorii și cooperativele noastre au nevoie de soluții alternative, iar EFSA trebuie să aibă un rol decizional în tot acest proces. Trebuie ca NGT-urile să fie aprobate și să intre în vigoare odată simultan cu regulamentul SUR. Nu putem să vorbim aprobarea SUR fără alternative și instrumentele necesare.”

Marius Micu, Vicepreședinte PRO AGRO – AAC și Vicepreședinte COPA – “Salut mesajul europarlamentarilor pe acest subiect, care este unul foarte sensibil la nivel european și național, având în vedere specificitatea sa și cantitatea redusă de pesticide folosite la nivel național. Vom face demersurile care țin de noi să susținem această poziție comună. E un subiect foarte important la nivel național pentru noi, astfel veți avea sprijinul europarlamentarilor români pe acest subiect. Trebuie să ne uităm cu atenție la acest subiect. Ne aflăm într-o situație dificilă - această reducere a cantității de pesticide trebuie să fie corelată cu contextul geopolitic actual. Ne trebuie alternative până putem să discutăm de o reală reducere. Această alternativă sunt NGT- urile. Trebuie să avem o nouă viziune asupra legislației și să cântărim această propunere în prisma războiului. Ne confruntăm cu cantități foarte mari venite din Ucraina care sunt obținute în alte condiții fitosanitare care nu corespund reglementărilor UE. Așadar, nu putem adopta reglementări mult mai drastice atâta timp cât permitem importul. Vom crea o competiție neloială la nivelul UE.”

Kurt Vandenberghe, director-general DG CLIMA, a fost invitat la COPA-COGECA Praesidia pentru a vorbi despre cadrul de certificare a absorbțiilor de carbon și stadiul propunerilor aferente pachetului legislativ „Fit for 55”. Domnul Vandenberghe este de părere că povara reducerii emisiilor și tranziției către o economie circulară trebuie partajată de-a lungul întregului lanț valoric. “Trebuie să colaborăm și să începem cât mai devreme pentru a găsi cea mai bună soluție pentru a face tranziția funcțională. Trebuie să fim conștienți că e o responsabilitate partajată. Fermierii nu trebuie să ducă întreaga povară a tranziției, și consumatorii și ceilalți actori de-a lungul lanțului valoric (retailer, distribuitori) sunt responsabili. Împreună trebuie să elaborăm un portofoliu de măsuri care ajută sectorul agricol să facă tranziția către unul durabil din punct de vedere economic, social și de mediu. ”Mai mult, în ceea ce privește transformarea acestor măsuri din unele voluntare în unele obligatorii domnul Vandenberghe a declarant: “Noi am propus un cadru voluntar, deci este vorba de o abordare voluntară. Vom face o evaluare de impact în 2026 și în funcție de asta vedem cum și în ce măsură ar trebui să avem aceste element în cadrul de politici ulterior. Va depinde de ce progres facem.”

Florentin Bercu, Director executiv al UNCSV- AAC – „Vreau să întăresc și eu faptul că fermierii români fac eforturi în reducerea emisiilor de carbon, dar pentru asta e nevoie de mai multe eforturi și din partea autorităților europene. Avem nevoie de posibilitatea de a utiliza NGT înainte de a vorbi de reduceri prin SUR. De asemenea, este foarte important pentru a putea face în condiții optime această sechestrare este APA. O măsură de sprijin pentru fermieri ar fi ca prin Invest EU să existe posibilitatea finanțării unor investiții strategice la nivel regional și național în irigații, desecări, drenaje ca să asigure apa necesară plantelor pe suprafețe mult mai însemnate decât în prezent, eficientizare a consumului de apă. Totodată se impune stimularea înființării și administrării a unor rețele teritoriale de perdele de protecție a câmpului la nivel național și european, amplasate corespunzător ca să se creeze ecosistemul necesar. Teama și frica noastră este că se va beneficia pentru o perioadă de 2 - 3 ani de aceste măsuri stimulative sau poate un sprijin foarte mic care este la ora actuală de maxim 30 de euro per hectar, iar începând cu viitorul program, respectiv 2028 va fi încă o regulă introdusă suplimentar fără să se acorde niciun beneficiu. Trebuie să fim conștienți că este primordial să existe stimulente concrete pe termen lung și măsuri care să sprijine aplicarea acestor constrângeri care vin de la nivel european. În caz contrar vom ajunge la o concurență neloială între produsele europene și produsele din state terțe care au costuri mult mai scăzute.”

În ceea ce privește impactul cauzat de exporturile din Ucraina asupra piețelor și țărilor vecine,

Florentin Bercu, Director executiv al UNCSV - AAC – „Suntem solidari cu poporul ucrainian de aceea avem foarte mulți care au tranzitat și au și rămas în România. Aceștia primesc de 5-6 ori sume mai mari decât locuitorii țării noastre ca și alocații pentru copii, cazare și hrană. Prin acest sprijin acordat, autoritățile din România nu au vrut sau nu au fost în stare să țină sub control situația. Mai mult, au intrat pe teritoriul țării noastre camioane supraîncărcate deoarece nu au fost efectuate controale așa cum ar fi trebuit și marfa cu altă destinație a rămas în România. Din acest motiv toată infrastructura noastră a fost blocată și afectată (rutieră, portuară, maritimă). Produsele ucrainene sunt prioritizate înaintea produselor românești, iar noi ne dorim să îi ajutăm în condiții fair play și echilibrate pentru populația română și europeană. Culoarele trebuie să fie implementate doar prin sigilii și monitorizare GPS - atât la intrarea cât și la ieșirea din țară pentru a fi respectate, cât și analize ale reziduurilor de pesticide. Vă rugăm să ne sprijiniți pentru a face față campaniei următoare. Se anunță un an bun și vom avea un blocaj total din cauza surplusului de marfă din Ucraina. Suntem îngrijorați pentru culturile următoare deoarece nu vom avea unde să depozităm și nu va fi transport disponibil dacă nu se impun măsurile care sunt propuse de principalele state afectate(Ro, Po, Hu, Ch, SK). Nu putem să mai continuăm așa, iar aici nu e vorba de compensații. Aceste nu acoperă nici gropile făcute de transporturile venite din Ucraina. Dacă continuăm în acest fel se vor crea perturbații foarte mari pentru început în țările menționate anterior și ulterior în majoritatea statelor europene. Există riscul ca 20 - 25 % din fermierii din țările direct afectate să falimenteze. Sperăm că autoritățile vor înțelege dificultățile și amploarea acestei situații și vor acționa în consecință, să nu creeze o situație de impas. Dacă lucrurile nu se rezolvă ne vom uni și vom avea un eveniment de impact la nivelul UE. Suntem constrânși să acționăm oricum va fi nevoie pentru a proteja fermierii și producția europenă.”

Marius Micu, Vicepreședinte PRO AGRO – AAC și Vicepreședinte COPA – Prevederile din acordurile de liber schimb nu sunt corelate cu celelalte regulamente care ne interzic să producem în anumite condiții, dar deschid porțile pentru țări terțe să vină în UE. Referitor la Ucraina avem 2 solicitări. Deschiderea pieței comune Europene pentru o parte din cantitățile stocate în țările afectate să meargă către Europa centrală și sa fie un efort comun. Mai mult, s-a discutat ca aceste cantități să fie preluate pentru ajutor umanitar în Africa. Deci, o parte din cantități ar putea merge acolo, iar o alta spre țările din centrul Europei. Suntem solidari cu Spania și cu toate celelalte țări care au dificultăți din cauza perturbării piețelor, precum Franța. Bugetul va fi insuficient, ne trebuie un buget suplimentat, dar nu din PAC. Ne trebuie flexibilitate pentru PAC deoarece va fi greu să respectăm condițiile actuale - toate trebuie să fie puse în contextul geopolic și socio-economic actual. Avem producții venite din Ucraina care nu respectă legislația actuală. Dacă avem cantități atât de mari care rămân în UE, iar din analizele pe care le efectuăm la granițe nu identificăm abateri de la condițiile fitosanitare, înseamnă că producția din Ucraina respectă condițiile din UE. În acest caz, noi de ce mai avem aceste reguli fitosanitare dacă ei nu le folosesc și nu se întâmplă nimic- deci nu perturbă siguranța alimentară.

Puteți solicita informații suplimentare la Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare - AAC a luat act de notificarea FAPPR nr. 2335/13.04.2023 prin care comunică decizia unilaterală de retragere din AAC și pe care o respectăm.

Protestele naționale din 07 aprilie 2023 au arătat ca fermierii au încredere în ei, în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, iar cele 3 organizații rămase sunt unite, continuă și vor face tot ce va ține de ele să demonstreze tuturor că merită încrederea fermierilor și a cooperativelor din România.

Reafirmăm că Alianța pentru Agricultură și Cooperare este deschisă să discute cu organizațiile profesionale din sectorul agroalimentar interesate pentru a construi și a reprezenta împreună interesele și specificitățile fermierilor și a cooperativelor din România la nivel european, cu fermitate. Trebuie să mergem mai departe împreună, cei care considerăm că am procedat corect în apărarea intereselor legitime ale fermierilor și cooperativelor din România.

Ne-am asumat încă de la începutul fondării Alianței că vom promova interesele convergente în domeniile în care membrii acestora (producătorii agricoli, cooperativele agricole, industria alimentară și serviciile conexe) au interese comune și complementare.

Împreună pentru Fermieri și Cooperative.

În numele tuturor membrilor și organizațiilor membre ale celor 3 organizații.

PRO AGRO - Ionel ARION

LAPAR - Nicolae VASILE

UNCSV - Mircea BĂLUȚĂ

Organizațiile membre ale Alianței pentru Agricultură și Cooperare – AAC, Federația Națională PROAGRO, Liga Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania – LAPAR, Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV și Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România – FAPPR

În numele membrilor reuniți sub umbrela AAC, însumând o suprafață totală de peste 3 mil ha, la care se adaugă 1,7 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, acoperind un procent de peste 56,5 % din numărul de angajați din sector, pe întreg teritoriul României, și a celor care activează în industria alimentară și cumulează o cifră de afaceri de 35%, respectiv un număr de angajați de peste 20% din totalul sectorului alimentar românesc,

Transmitem către toți fermierii români care s-au alăturat protestului pentru demnitate și respect desfășurat vineri, 7 aprilie 2023, un mesaj de mulțumire pentru mobilizare și implicarea deosebită de care au dat dovadă în organizarea, la nivel național, a acestui manifest al solidarității.

Apreciem implicarea deosebită a fermierilor neafiliați și considerăm alăturarea lor ca un pas important pentru consolidarea unui sector agricol puternic.

Numărul impresionant de participanți – peste 10.000 de fermieri și peste 3.500 de utilaje agricole care au manifestat pașnic în foarte multe județe din țară (Arad, Argeș, Bihor, Botoșani, Brăila, Buzău, Constanța, Cavasna, Cluj, Galați, Iași, Mureș, Olt, Satu Mare, Suceava, Timiș, Tulcea, Vrancea și desigur, București) au transmis un mesaj hotărât către autoritățile europene și cele naționale: fermierii români sunt aici, au probleme reale și au nevoie să fie ajutați și sprijiniți.

Suma de 10 milioane de euro alocată României pentru atenuarea pierderilor este insignifiantă, lucru recunoscut public de însăși Presedinta Comisiei Europene.

Aceste fonduri pot cel mult, a fi redirecționate pentru refacerea, măcar parțială, a infrastructurii rutiere avariate în urma tranzitului intensiv al mărfilor ucrainiene.

Impactul resimțit de fermierii din România este de greu de estimat astazi pentru ca intreaga economie a produselor agricole si agroalimentare a fost direct si grav afectata.

În anul de recoltă 2023 majoritatea producătorilor agricoli vor fi puși în situația de a-și închide fermele din cauza costurilor mari de înființare a culturilor agricole, iar perspectiva unor prețuri de vânzare mici, sub costuri, chiar în condițiile unor producții bune nu vor aduce salvarea fermierilor.

Protestul fermierilor români a avut rolul de a livra un mesaj colectiv, imperativ despre faptul că deciziile naționale și europene actuale trebuie adaptate, urgent, prin măsuri concrete și că nu mai pot fi ignorați.

Ca măsură de salvgardare a activităților fermierilor si a sectorului agroalimentar solicităm Domnului Președinte Klaus IOHANNIS, Domnului Premier și Președinte PNL Nicolae CIUCĂ, Domnului Președinte PSD Marcel CIOLACU și Domnului Ministru Petre DAEA să reprezinte interesele României cu mai mare fermitate și să întreprindă toate demersurile legale și diplomatice care se impun pentru interzicerea tranzitului și importurilor de produse agricole de proveniență Ucraina în perioada 15 iunie 2023 - 15 martie 2024.

Piața agricolă a fost deja puternic distorsionata în defavoarea Fermierilor din România.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare mulțumește, de asemenea, omologilor bulgari care s-au alăturat protestului românesc, artătând astfel că nu suntem singuri, suntem fermieri europeni și problemele noastre sunt, de fapt, ale Europei.

Nu în ultimul rând, mulțumim Jandarmeriei și Poliției Române pentru maniera profesionistă în care au supravegheat buna desfășurare a evenimentelor.

Comunicarea Alianței cu autoritățile europene va continua intens, atât prin intermediul Copa-Cogeca, dar și prin mesaje către eurodeputații români; vom transmite notificări către presa europenă și vom exercita presiuni constante pentru ca situația fermierilor din România să fie remediată în regim de urgență.

Pe plan național, în perioada următoare membrii noștri vor adopta o poziție de expectativă, cu niciun fel de îngăduință față de vreo viitoare lipsă de reacție a autorităților, iar în cazul în care nu se materializează interzicerea tranzitului și importurilor de produse agricole de proveniență Ucraina pentru perioada 15 iunie 2023 - 15 martie 2024, pe 7 iunie 2023 va începe un protest național mult mai amplu decât cel din 7 aprilie 2023, care se va încheia doar după ce se va implementa solicitarea precizată anterior.

Mesajul fermierilor români este unul clar: Nu ne vom opri!

În numele tuturor membrilor și organizațiilor membre ale celor 4 organizații.

PRO AGRO
Ionel ARION

LAPAR
Nicolae VASILE

UNCSV
Mircea BĂLUȚĂ

Forumul APPR
Nicolae SITARU

Pentru informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, însumează aproximativ 3500 de membri care lucrează o suprafață totală de peste 3 mil ha, la care se adaugă 1,7 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează a cifră de afaceri de 35%, respectiv un număr de angajați de peste 20% din totalul sectorului alimentar românesc.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare informează oficial că prezentul document reprezintă o perspectivă de bază preliminară privind viitorul Politicii Agricole Comune (PAC) post 2027, urmând ca pe parcursul procesului de negociere să se revină cu opinii oficiale suplimentare. În acest context, considerăm că avem nevoie de o PAC mai puternică, cu un cadru instituțional și organizațional adecvat pentru simplificarea acesteia, mai puțin birocratic și mai ușor de utilizat, pentru a răspunde mai bine provocărilor actuale ale sectorului agricol. Astfel, valoarea și rolul PAC ar trebui să fie evaluate în lumina pandemiei Covid-19, a crizei energetice, a crizei îngrășămintelor, a creșterii inflației, a invaziei rusești în Ucraina și a liberalizării importurilor de produse agricole din Ucraina, din cauza cărora o bună parte din fermierii din România riscă falimentul.

Ca principiu major, solicităm o politică puternică, reglementată în comun și finanțată în mod adecvat pentru a sprijini fermierii și pentru a continua să ofere cetățenilor alimente sigure, nutritive și de înaltă calitate într-un mod durabil, nu numai în UE, ci și în țările terțe. Este primordial să fie stabilite și urmate direcții de acțiune care să ducă atât la atingerea obiectivelor de durabilitate și sustenabilitate cât și la productivitate și performanță. De multe eforturile agriculturii nu sunt apreciate, deși sectorul merge în direcția potrivită privind durabilitatea. Astfel, trebuie să se facă apel mai mult la punctele forte, respectiv dimensiunea culturală, sistemul de producție specific, trăsăturile ergonomice, climatice și propriile bucătării, care îmbogățesc UE.

Consumatorii trebuie să accepte că producția durabilă presupune costuri mai mari și nu se reflectă în prețuri, de cele mai multe ori. Europa se îndreaptă spre o agricultură din ce în ce mai durabilă. Asta înseamnă costuri mai mari, iar prețurile alimentelor, de cele mai multe ori, nu acoperă tot. Trebuie să comunicăm cu publicul în mod transparent, prin etichete clare, pentru a putea face distincția între produse autentice și produse substitute. Trebuie să se țină cont de valoarea nutritivă, de rezultatele testelor în ceea ce privește impactul acestora asupra organismului uman, de costurile de producție, de prețul de vânzare la raft. De asemenea, trebuie luate în considerare și tendințele demografice, tinerii fermieri, dimensiunea fermelor, restricțiile introduse de Pactul Verde, schimbările climatice, impactul și contribuția agriculturii. Azi e aproape imposibil ca agricultorii să continue să producă respectând toate constrângerile și să își mențină competitivitatea în același timp.

Este nevoie de un sistem agricol viabil în toate statele membre UE, o PAC cu adevărat comună,  să existe agricultori și producție în fiecare țară, nu doar să producem unde este cel mai eficient, ci să se stabilească și urmărească o strategie agricolă care să acopere cel puțin minimum 50% din consumul intern al fiecărui stat și să reducă dependența de importurile de proteine de origine vegetală, evitând în special importurile care nu corespund acelorași criterii de calitate precum cele din interiorul Uniunii. Populația dorește produse europene, locale, regionale și lanțuri scurte.

Trebuie să întărim măsurile de gestionare a piețelor pentru a face față crizelor. Este foarte important să sprijinim rolul cooperativelor, acestea fiind fundamentale deoarece ajută agricultorii să facă investiții, să exporte și să depășească provocările actuale.

Provocările politice și geopolitice cu care ne confruntăm ne-au obligat să ne reevaluăm și să ne adaptăm politicile, cu repercusiuni asupra economiilor noastre, în special asupra sectorului agricol. Pentru a ne menține competitivitatea, avem nevoie de o legislație europeană mai echitabilă în ceea ce privește SUR, NGT, GREEN DEAL, F2F, TAXONOMIE, BIODIVERSITATE, EMISII INDUSTRIALE DIN SECTORUL AGRICOL, mai puține constrângeri și condiții identice pentru produsele importate din țări terțe, la fel ca pentru cele produse în Europa. Instituțiile europene ar trebui să fie foarte atente atunci când negociază acordurile comerciale, pentru a sprijini în principal noile state membre să exporte produse agroalimentare, în special atunci când acestea nu își pot trimite produsele pe piața comună, pentru a nu crea cote de piață pentru producătorii din state terțe.

Obiectivul principal: Asigurarea securității alimentare cu hrană convențională prin intermediul unui sector agricol durabil, rezistent, neutru din punct de vedere climatic, eficient din punct de vedere al resurselor și competitiv în cadrul unor zone rurale dinamice. De asemenea, este necesar să producem mai mult și mai bine prin inovare, transfer de cunoștințe și digitalizare.

Următorul PAC ar trebui să se concentreze asupra următoarelor elemente esențiale:

1. Creșterea sustenabilității sectorului și reducerea amprentei ecologice a acestuia, fără a pune în pericol capacitatea de producție a competitivității sale. În acest sens:

• Producția agricolă trebuie să rămână competitivă la nivel internațional. Să ne consolidăm poziția ca exportator de produse durabile. Pe termen scurt provocările sunt invazia Ucrainei, liberalizarea importurilor de produse agricole din Ucraina și integrarea agriculturii ucrainene în agricultura europeană fără a perturba activitatea economică și siguranța alimentară a statelor vecine. Pe termen lung este o provocare să gestionăm tranziția de înverzire a agriculturii și să ne asigurăm că rămânem competitivi cu marii actori din piața internațională în același timp. Structura pe piloni a PAC trebuie să rămână adecvată pentru a gestiona veniturile fermierilor și a produselor agricole care să rămână competitive la nivel internațional. Este important să analizăm și să creăm noi instrumente care să ne permită să îndeplinim dezideratele PAC. Trebuie să întărim iar rolul agriculturii și trebuie să avem o abordare deschisă, nu doar pentru a hrăni europenii ci și pentru a vedea ce rol joacă UE la nivel internațional.
• Oferirea de alternative rentabile înainte de interzicerea substanțelor de protecția plantelor autorizate de instituțiile europene, pe baza nevoilor actuale ale agricultorilor de a controla bolile și dăunătorii fără a crea dezechilibre economice sau a crește prețul produselor agricole și fără a afecta aprovizionarea cu alimente pentru consumatori. Reducerea cantității de pesticide și de îngrășăminte nu ar trebui să se aplice statelor membre în care utilizarea este deja sub media obiectivelor UE-2020.
• Inovația este cel mai important factor de care agricultorii au nevoie. Avem nevoie de tehnologii și echipamente noi, schimbarea tuturor utilajelor și echipamentelor. Trebuie să producem mult mai multă hrană folosind aceeași suprafața de teren, reducând amprenta de carbon. Inovația duce la solutii, dar nu se întâmplă în mod spontan. Cele mai multe probleme ar putea fi rezolvate prin tehnici de ameliorare moderne(NGT) și implicit prin agricultura de precizie. În acest sens este nevoie de introducerea în pachetul privind regulamentul de utilizare sustenabilă a produselor de protecția plantelor și a pachetului legislativ privind NGT-s, introducând obligativitatea ca deciziile să se ia pe o baza științifică, pe analize de impact responsabile și nu pe decizii politice, emoționale.
• Investițiile în irigații inteligente trebuie considerate o prioritate - seceta pedologică severă și arșița atmosferică sunt un fenomen tot mai prezent. Având exemplul anilor 2015, 2017, 2020 și 2022, când pe milioane de hectare producția fermelor românești a fost aproape de zero, trebuie să luăm toate măsurile necesare pentru a nu permite ca acest eveniment nefericit să se repete.
• Reînnoirea generațiilor prin oferirea accesului la finanțare pentru tinerii fermieri, stimulând astfel nivelul minim de rentabilitate pe fiecare sector/sub-sector, diversificarea pe mai multe sectoare și zone de relief (câmpie, deal, munte), încurajarea transferului de exploatații și active agricole pentru a asigura schimbarea generațiilor și durabilitatea zonelor rurale.
• Avem nevoie de instrumente integrate de gestionare a riscurilor în agricultură, obligatorii la nivelul tuturor statelor membre. Totodată, măsurile actuale pentru a face față volatilității pieței - plăți directe, plase de siguranță pe piață și asigurări de risc - trebuie să fie menținute. Aceste măsuri trebuie să fie mai rapide, atât în ceea ce privește activarea lor, cât și în ceea ce privește rezultatele lor și rapiditatea efectuării plăților către fermieri. Cu toate acestea, ultimii ani au arătat că sunt necesare mai multe instrumente, inclusiv o gestionare mai bine orientată și mai eficientă a riscurilor și dezvoltarea pieței în viitor. Pe lângă aceste măsuri preventive, ar trebui să se țină seama de catastrofele naturale și geopolitice și de impactul acestora asupra veniturilor agricultorilor, calitatea și accesibilitatea prețurilor la consumatori.
• Este important ca toate produsele agroalimentare de pe piața internă să beneficieze de condiții de concurență echitabile. Pentru a ne menține competitivitatea globală avem nevoie de parteneriate comerciale, de acces la materii prime și la inputuri. Toate produsele de pe piața internă ar trebui să fie supuse acelorași norme și condiții. Asta presupune ca produsele provenite din țări terțe să respecte criteriile de calitate ale UE și ale produselor noastre sau fermierii europeni să poată beneficia de aceleași produse de protecția plantelor și practici de producție ca și cele provenite din țări terțe.

2. Asigurarea unui pachet financiar în relație directă cu așteptările și solicitările societății și creșterea echității în distribuția fondurilor publice.

• Cadrul Financiar Multianual nu a fost niciodată indexat la inflație și ar trebui să fie începând cu anul 2023, actualul PAC. Costurile de producție au crescut mai mult decât prețurile la raft. Programele de cheltuieli vor fi modificate în anumite state pentru că nu mai acoperă costurile efective. Finanțarea rămâne o problemă reală. În ultimii ani bugetul a fost printre marile provocări cu care ne-am confruntat.
• Este necesară creșterea bugetului pentru a asigura o finanțare de cel puțin 1% din PIB-ul UE, întrucât cei 0,4% cheltuiți în prezent pentru securitatea alimentară nu sunt suficienți. În același timp, pe lângă creșterea bugetului PAC la 1%, sunt necesare sume de aproximativ 0,3% din PIB-ul UE pentru procesul de integrare al Ucrainei în UE pentru a nu pune în pericol PAC și UE.
• Statele noi precum România nu mai pot fi amânate și au nevoie de convergența externă până la 100% până în 2030, respectiv să ajungă la minimum plata directă medie pe suprafață la nivel UE.

3. Creșterea și consolidarea rolului și puterii agricultorilor în lanțul alimentar.

• Una dintre cele mai importante zone ale lanțului de aprovizionare este distribuția prin intermediul marilor rețele de vânzare cu amănuntul. Deși Directiva privind practicile comerciale neloiale a fost mult așteptată și s-a sperat că va rezolva o mare parte din relațiile proaste dintre fermieri și comercianții cu amănuntul, de fapt, cele mai importante practici comerciale neloiale rămân nesancționate. Comerțul modern prin hipermarketuri a ajuns în unele state membre și la peste 80% din întregul comerț agroalimentar, ori condițiile impuse unilateral de marii retaileri nu pot fi susținute cu adevărat, mai ales de fermierii mici și mijlocii, ori și dacă începe o relație comercială, aceasta este nocivă. Spre deosebire de alte țări din UE, în România, din păcate, este permis ca după vânzare, adică după negocierea prealabilă care a adus deja produsul agroalimentar la limita inferioară a prețului, să fie permise alte reduceri de preț de până la 25%, stabilite unilateral de către comerciant. Mai mult, în România a existat o legislație specială aplicabilă actului de comerț care conținea niște termene de plată pentru produsele proaspete, mai scurte decât cele din directivă, dar legiuitorul a ales să le păstreze pe cele mai lungi din directivă, deși textul directivei spune foarte clar că fiecare stat poate legifera mai mult în favoarea propriilor fermieri, în funcție de realitățile locale. Deși legea de transpunere a Directivei nu a fost încă aplicată, putem susține că situația fermierului român nu se va îmbunătăți, că acesta nu va intra mai ușor pe rafturi, iar dacă o va face, cel mai probabil va ajunge să vândă în pierdere. Este nevoie de o legislație la nivelul UE mult mai imperativă, care să vizeze practicile comerciale neloiale între întreprinderi de-a lungul lanțului de aprovizionare cu alimente și care să abordeze abuzurile de putere pe piață și practicile anticoncurențiale.
• O mai bună funcționare a lanțului agroalimentar ar putea fi obținută prin consolidarea poziției cooperativelor agricole, sprijinindu-le să facă investiții comune pentru a crește valoarea adăugată a producției primare a producătorilor membri și consolidarea puterii de negociere pe lanțul alimentar. Avem nevoie de măsuri suplimentare atunci când vine vorba de sprijinirea cooperativelor agricole și a grupurilor de producători, pentru a îmbunătăți funcționarea lanțului de aprovizionare cu alimente. Măsurile trebuie să respecte integritatea cooperativelor și ar trebui să fie, de asemenea, non-denaturante dintr-un unghi de politică din domeniul concurenței și să contribuie la o piață unică funcțională. Obiectivele măsurilor de sprijin ar trebui să includă sprijinirea unui sectorului agricol economic viabil, sustenabil, competitiv, orientat spre piață, durabil, capabil să asigurare la nivelul fiecărui stat membru a securității alimentare, a locurilor de muncă, stoparea fenomenului de părăsire a satelor, dezvoltarea durabilă a mediului rural, asigurarea unui trai decent, încurajarea obținerii de produse cu valoare adăugată prin lanț integrat scurt, prin magazine și rețele de magazine ale producătorilor, cooperativelor agricole și procesatorilor, branduri locale, scheme de calitate și promovare, stabilizarea piețelor, eliminarea practicilor comerciale neloiale și împărțirea echitabilă a veniturilor pe lanț și îmbunătățirea rezilienței pieței și managementul riscului.
• În ceea ce privește contextul geopolitic, PAC nu poate răspunde la toate provocările, dar considerăm că instrumentele de gestionare a riscurilor trebuie să fie integrate și consolidate în următorul program, fiind obligatorii pentru toate statele membre, dar voluntare și complementare pentru agricultori. Acestea trebuie să fie concepute în conformitate cu analiza și evaluarea nevoilor, permițând sisteme publice, private sau public-private în legislația națională. Prin urmare, orice tip de instrumente de gestionare a riscurilor, inclusiv sistemele de (re)asigurare și fondurile mutuale, ar trebui să fie permise și să fie suficient de flexibile pentru a se adapta la realitatea din teren. Acestea pot fi completate, de exemplu, de fonduri mutuale și/sau de un sistem de asigurare facultativă și/sau de instrumente de stabilizare a veniturilor. Contribuțiile financiare la primele pentru sistemele de asigurare (reasigurare) sau alte instrumente de gestionare a riscurilor ar trebui să includă, de asemenea, costurile administrative de înființare și costurile de punere în aplicare, iar rata maximă ar trebui să fie majorată la 85%. Fiecare fermier ar trebui să dispună de instrumente adecvate de gestionare a riscurilor.
• Politica de promovare este, de asemenea, un domeniu dăunător pentru sectorul nostru. Aceasta îi ajută pe producătorii din UE să își vândă produsele pe o piață globală din ce în ce mai competitivă, oferind în același timp locuri de muncă și creștere economică acasă. Luând în considerare ultimele provocări cu care ne-am confruntat și schimbarea climatului geopolitic, ar trebui să punem într-adevăr accentul pe promovare pentru a-i ajuta pe fermierii noștri să acceseze noi oportunități de piață și pentru a-i ajuta să-și consolideze afacerile existente.

4. Debirocratizarea/simplificarea PAC - o mai bună reglementare, adaptarea normelor pentru a le simplifica și a le face mai ușor de înțeles și de utilizat de către producătorii agroalimentari.

• Nevoia debirocatizării este unul dintre elementele cheie și presupune adaptarea regulilor pentru a le simplifica, astfel fiind mai ușor de înțeles și de utilizat de către producătorii din sectorul agroalimentar. Sunt necesare ghiduri de aplicare sau linii directoare mai clar elaborate de Comisie și punerea lor la dispoziția statelor membre în timp util, pentru evitarea greșelilor de implementare la nivelul acestora, reducerea numărului misiunilor de audit şi introducerea auditului unic, cumulată cu creșterea caracterului preventiv al acțiunii de audit. Sistemele de sancționare trebuie revizuite pentru a adopta o abordare graduală și trebuie introdus conceptul de prevenire – îndreptare - corectare la greșeli neintenționate, ca urmare a unor activități desfășurate cu buna-credință. PAC rămâne o politică foarte complexă, încă dificil de înțeles și de utilizat de către agricultori. Prin urmare, viitorul PAC ar trebui să depună eforturi pentru a oferi o politică comună, simplificată, mai puțin birocratică și mai ușor de utilizat care răspunde mai bine provocărilor actuale ale sectorului agricol.
• Birocrația excesivă poate inhiba capacitatea de inovare a membrilor. Din această cauză adoptarea la nivelul Uniunii a unor practici inovative, precum noile tehnici moderne de reproducere, ar putea dura ani sau ar putea fi chiar respinse din stadiul de idei.
• Birocrația pieței unice preia o parte din capacitatea statelor membre de a-și reglementa propriile exporturi și importuri. Aici este vorba și de tranzitul produselor din anumite state terțe pe teritoriul țărilor Uniunii. România este direct afectată de această măsură, astfel, din cauza faptului că asigurăm rutele de tranzit pentru Ucraina, ne expunem fermierii la mai multe riscuri precum cantități uriașe de cereale care nu pot fi vândute de fermierii români din cauza prețurilor neconcurențiale ale produselor din Ucraina sau spațiu de depozitare insuficient pentru acestea. Din cauza deciziei de a scuti producția din Ucraina de taxe vamale, nu avem o evidență a cantităților care se află în tranzit sau import. Deși suntem solidari cu criza umanitară din Ucraina, impactul negativ pe care aceasta îl are asupra sectorului agricol din România nu este de trecut cu vederea.
• Pentru ca o piață comună să aibă succes, trebuie să existe un nivel semnificativ de armonizare a politicilor microeconomice și normelor comune privind standardele de produs, puterea de monopol și alte practici anticoncurențiale care pot să afecteze industrii cheie. Astfel, pentru ca toate statele membre să fie aliniate cu aceste norme comune trebuie adoptate niște măsuri care pot afecta, în cazul nostru, sectorul agricol, fermierii și producția lor. În acest sens, armonizarea nu este o practică echitabilă, unele state fiind mai afectate decât altele de aceste decizii. Un exemplu concret este interzicerea tratamentului cu neonicotinoide care impactează într-o mai mare măsura anumite zone. În cazul României, ne confruntăm cu atacuri peste pragul economic de dăunare și nu există alte soluții pentru a ne menține producția la un nivel optim.

5. Reînnoirea generațiilor

• Plecând de la realitatea socială europeană caracterizată de îmbătrânirea populației, cu precădere a celei ocupate în agricultură, printre prioritățile PAC ar trebui să se regăsească sprijinirea implicării tinerilor în sectorul agricol, în scopul revitalizării spațiului rural. Mulți tineri sunt încă atrași de acest domeniu, dar se confruntă cu accesul limitat la terenuri, lipsa accesului la împrumuturi, riscurile climatice, riscurile legate de venituri și de piață, precum și cu birocrația.
• Este primordial accesul la finanțare pentru tinerii fermieri stimulând nivelul minim de rentabilitate pe fiecare sector/sub-sector, diversificarea pe mai multe sectoare și zone de relief (câmpie, deal, munte), încurajarea transferului de exploatații și active agricole pentru a asigura schimbarea generațiilor și durabilitatea zonelor rurale. Avem nevoie de ajutoare rezistente/viabile, sprijin pentru investiții și măsuri de cooperare. În plus, ar trebui să fie puse la dispoziție măsuri pe termen lung care să însoțească dezvoltarea fermelor lor (a afacerii) pentru a le asigura viitorul în acest sector. Toate statele membre și regiunile ar trebui să fie obligate să le pună la dispoziție tinerilor agricultorilor facilități (drept de preemțiune) pentru a prelua teren în condiții de plată egale cu ceilalți fermieri.
• Trebuie să ne îndreptăm atenția spre conservarea terenurilor agricole împotriva urbanizării, prevenirea abandonării terenurilor, abordarea politicilor de pensionare, gestionarea riscurilor, cunoștințe și competențe, învățarea pe tot parcursul vieții, îmbunătățirea opțiunilor de mobilitate în scop educațional și servicii de consiliere mai adaptate.
• Nivelul de sprijin al ajutorului vizat ar trebui să fie suficient de mare pentru a convinge noii intrați în sector să înceapă activitatea sau să preia o fermă. Mai mult decât atât, în cazul sprijinului pentru investiții în exploatațiile agricole ar trebui să fie prioritizați în continuare ori de câte ori beneficiarul, un tânăr fermier dorește să acceseze. Aceste măsuri ar trebui să fie, de asemenea, însoțite de alte instrumente adaptate nevoilor lor, cum ar fi servicii de consultanță, rețele și servicii de formare, instruire, perfecționare și îndrumare pentru a se asocia și colabora în echipă pentru as fi sustenabili și competitivi.

6. Condiții egale pentru toate produsele agroalimentare de pe piața internă

• Este nevoie de un sistem agricol viabil în toate statele membre UE, o PAC cu adevărat comună, existența agricultorilor și producției în fiecare țară, nu doar în zonele unde este cel mai eficient. De asemenea, trebuie să se stabilească și urmărească o strategie agricolă care să acopere cel puțin minimum 50% din consumul intern al fiecărui stat și să reducă dependența de importurile de proteine de origine vegetală, evitând în special importurile care nu corespund cel puțin acelorași criterii de calitate precum cele din interiorul Uniunii. Populația dorește produse europene, locale, regionale și lanțuri scurte.
• În acest context, ar trebui făcută o referire specială la alte politici (de exemplu, politica comercială, politica de promovare), care ar putea juca un rol indirect pozitiv în sprijinirea veniturilor agricultorilor prin facilitarea exporturilor de produse agroalimentare din UE către țări terțe. Un sistem de credit la export european ar putea contribui la atenuarea presiunii pe piețele UE și de a reduce riscurile de piață. Mai mult, PAC, alături de politica comercială a UE, ar trebui să le permită producătorilor europeni să concureze în condiții echitabile cu produsele importate pe piața UE. Prin urmare, UE ar trebui ca în această perioadă de negociere a Acordurilor de liber schimb cu țările terțe să impună obligativitatea respectării standardelor de calitate și de mediu practicate de fermierii europeni.

PAC trebuie să fie mai eficientă, mai ușor de înțeles, mai fezabilă și mai simplă pentru fermieri, ținând cont de particularitățile regional europene, naționale și regiunile fiecărui stat membru.

În numele tuturor membrilor și organizațiilor membre ale celor 4 organizații.

PRO AGRO - Ionel ARION

LAPAR - Nicolae VASILE

UNCSV - Mircea BĂLUȚĂ

Forumul APPR - Nicolae SITARU

Către:

PREȘEDINȚIA ROMÂNIEI,
Domnului Președinte Klaus Werner IOHANNIS

 GUVERNUL ROMÂNIEI,
Domnului Premier Nicolae CIUCĂ

MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE,
Domnului Ministru Petre DAEA 

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE,
Domnului Ministru Bogdan AURESCU

Stimate Domnule Președinte,

Stimate Domnule Premier,

Stimate Domnule Ministru, 

Alianța pentru Agricultură și Cooperare vă informează oficial că, în urma propunerii Comisiei Europene de a prelungi eliminarea tarifelor vamale, tranzitul și importul de produse agricole și agroalimentare din Ucraina, fermierii și cooperativele agricole din România se confruntă cu probleme majore. Începând cu MARTIE 2022, costurile mari pentru serviciile de logistică/distribuție, absența unei disponibilități logistice, reducerile mari de preț pentru mărfurile ucrainene care sufocă literalmente piața românească, au afectat grav piața produselor locale și implicit veniturile sectorului agro-alimentar din România.

Suntem solidari cu poporul ucrainean și înțelegem nevoia disperată a fermierilor de a comercializa stocurile actuale de grâne, cu prețuri reduse, în pregătirea noului nou an agricol. Totuși, deși am înțeles nevoia unui culoar de tranzit, anul trecut și încercăm să îi susținem pe cei din Ucraina, să avem un spirit umanitar în legătură cu fermele lor,  nu putem face asta dacă nu avem parte de același tratament din partea Uniunii Europene și pentru fermierii români. Până acum costurile acestui culoar de solidaritate nu s-a resimțit în mod echitabil între statele membre, cele mai afectate fiind statele cu frontieră comună.

În cazul României, deși avem standarde de calitate stabilite la nivel european și implicit costuri de producție ridicate, fermierii noștri nu au acces la beneficiile pieței unice europene, în lipsa unei infrastructuri logistice care să permită acest lucru. Cu toate acestea, ne-am trezit în fața unui val de produse agro-alimentare care în loc să tranziteze România și să ajungă în tările din Africa, au ajuns în UE și chiar au rămas spre procesare și consum în România, în detrimentul fermierilor noștri. Vom sublinia că România a importat din Ucraina  peste 700.000 de tone de grâu, 30.000 tone făină de grâu, 1 million de tone de porumb, 400.000 de tone de rapiță, 400.000 de tone semințe de floarea soarelui și peste 50.000 de tone de ulei de floarea soarelui.

Prin eforturi susținute, producătorii români de produse agro-alimentare și-au construit canale de distribuție și au câștigat încrederea consumatorilor din România și Vestul Europei. Azi, ne vedem în situația în care produsele cerealiere din România sunt declasificate și refuzate la export, pentru că fie au fost contaminate cu organisme modificate genetic - GMO, fie profitând de beneficiile acestui culoar de tranzit, cereale din Ucraina au fost achiziționate și amestecate cu cele produse în România.

Stimate domni, este imperios necesar ca produsele agroalimentare din Ucraina să fie supuse unor controale sanitar veterinare în vamă pentru a nu pune în pericol sănătatea populației prin consumarea unor produse obținute din materie primă care nu respectă standardele de producție solicitate producătorilor din Uniunea Europeană.  În caz contrar, vom periclita grav sănătatea populației, plantelor și animalelor. Fermierii din statele membre sunt obligați să respecte standarde de producție ridicate, cu cheltuieli pentru atingerea ambițiilor de mediu 2030, focusate pe reducerea consumului de pesticide și îngrășăminte chimice, respectarea unor condiționalități sociale, de agromediu și climă. Cu toții trebuie să conștientizăm că produsele care rămân în România prin acest culoar de tranzit, nu au fost produse în aceleasi standarde de calitate impuse de Uniunea Europeană fermierilor europeni, fiind utilizate produse de protecția plantelor interzise în UE, limite acceptate pentru rezidurile de pesticide diferite față de UE, cu permisiunea de a cultiva organisme modificate genetic, etc.

Ca efect advers al acestui culoar de tranzit, fermierii români au rămas cu stocuri importante de cereale și oleaginoase, prețurile primite pentru marfa românească fiind mult reduse pe fondul disponibilității mărfurilor din Ucraina, iar România din exportator net s-a transfortat în importator net. Din nou, înțelegem să fim solidari într-un mediu concurențial, corect și nu părtinitor. În acest sens, am trimis mai multe adrese către MADR, Guvern, Președenție, MAE, Comisia Europeană, Europarlamentarii români, în care am reiterat nevoia fermierilor de a avea acoperită o diferență de preț la pierderea pe care fermierii români au suferit-o din cauza a ceea ce se întâmplă cu tranzitul liber de cereale al ucrainienilor. Am solicitat un sprijin de minim 100 euro/ tonă ca și pierdere.

Mai mult, ne-am întâlnit cu domnul Norbert Lins în 9 iul 2022 și ni s-a promis această sumă, dar nu s-a întâmplat nimic până la momentul actual. În continuare vom face presiuni și sperăm să avem sprijinul autoritățiilor române. Nu putem fi sustenabili dacă vindem în pierdere, sub costurile de producție.

În acest caz, dacă a fost decis în cadrul Comisiei Europene să fim solidari și să sprijinim umanitar Ucraina, aceeași Comisie, trebuie să aibă grijă și de fermierii din partea de Est, care sunt la zid. Avem nevoie ca fermierii să fie sustenabili și stabili, să-și poată recupera prin prețul de vânzare costurile făcute pe hectar și investițiile. Ne dorim fapte și nu vorbe, adică ajutor și susținere pentru a avea sustenabilitate în continuare ca fermieri.

Stimate Domnule Președinte, Stimate Domnule Premier, Stimate Domnule Ministru, vă rugăm să binevoiți a puncta aspectele prezentate anterior, în discuțiile pe care le aveți cu omologii dumneavoastră, să luptați pentru apărarea interesului național al României, producătorilor și consumatorilor acesteia și să obțineți măsuri importante, precum:

1. Monitorizarea, contorizarea și controlul siguranței alimentare produselor agricole si agroalimentare care se află în "tranzit" sau importate din Ucraina, simplificarea aplicării clauzei de salvgardare în cazul în care distorsionează piața precum în prezent și să se ia măsurile necesare pentru a respecta aceleași condiții/restricții ca și produsele din U.E., deoarece acestea produc contaminări, infestări cu dăunători, boli care creează probleme foarte mari pe termen lung.

2. Alocarea unei sume importante din alte sursă decât PAC estimate de noi la cca. 200 milioane euro pentru producătorii din sectoarele afectate, respectiv producția agricolă și procesarea primară de cereale și oleaginoase, în martie 2023. Alături de Polonia, producătorii din România sunt cei mai afectați, și mai puțin cei din Slovacia, Cehia, Ungaria, Bulgaria. Deși volum din Slovacia este insignifiant cu cel din România, aceștia solicită 100 milioane de euro compensare. În situația neplăcută în care nu se identifică alte surse de compensare, trebuie activat Mecanismului de compensare din Fondul de Criză și cel de Rezervă PAC pentru Agricultură al U.E. și alocarea sumei acoperitoare pentru țările afectate; Statele membre care nu se află în vecinătatea Ucrainei și nu sunt afectate, trebuie să își dovedească solidaritatea față de statele afectate și să nu blocheze compensarea producătorilor din țările afectate.

3. În cazul nefericit în care nu se acorda compensații acoperitoare de cca 200 milioane de euro pentru producătorii de materie primă din România, atunci să fie reintroduse tarifele vamale pentru importul în anumite țări din UE afectate, precum România, Polonia, Slovacia, Cehia, Ungaria, Bulgaria pentru anumite produse importate direct sau prin alte țări, respectiv din Ucraina, cum ar fi cerealele, oleaginoasele, carnea de pasăre și ouăle, laptele și mierea.

În numele tuturor membrilor și organizațiilor membre ale celor 4 organizații.

PRO AGRO - Ionel ARION

LAPAR - Nicolae VASILE

UNCSV - Mircea BĂLUȚĂ

Forumul APPR - Nicolae SITARU

În loc de dezbateri pentru adoptarea legislației naționale necesare implementării în condiții optime a Planului Național Strategic, domnul Ministru Petre DAEA își duce mai departe planul de a înființa un fond mutual, deși acest instrument și-a dovedit insuficiența în asigurarea rezilienței fermierilor în condițiile climatice și socio-economice actuale.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare consideră declarația Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale privind înființarea unui fond mutual, total lipsită de respect față de eforturile mediului asociativ din sector de a contribui la construirea unui Sistem Integrat de Managementul Riscului.

În decursul ultimelor 10 luni, au avut loc trei runde de dezbateri pe subiectul Planului Național Strategic al României, pe durata mandatului a trei miniștri, fiecare cu propria sa viziune. De fiecare data, mediul asociativ consultat și-a manifestat interesul pentru crearea unui SIMR și rezervele față de constituirea unui fond mutual, opiniile exprimate fiind consemnate în minutele întâlnirilor. La discuții au participat de fiecare dată, peste 100 de persoane din toate sectoarele interesate, ocazie cu care fiecare a avut posibilitatea să prezinte propuneri de soluții în această direcție, însă, concret, doar câteva organizații au făcut-o, opinia generală fiind clar împotriva unui fond mutual ca instrument de sine stătător!

În ceea ce ne privește, cele patru organizații profesionale, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, însumează aproximativ 3500 de fermieri care lucrează o suprafață totală de 2,5 mil ha, la care se adaugă 1,5 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României.

Prin adresa 6378/10.10.2022,  Ministerul confirmă luarea la cunoștință a poziției Alianței și anume că  ”Fondul Mutual NU este o opțiune de luat în calcul, nu vom fi implicați, nu ne vom asuma și nu vom susține înființarea unui astfel de instrument.”. Din acest motiv, ne întrebăm care sunt organizațiile de fermieri sau fermierii care susțin înființarea unui astfel de instrument, căci ele/ei vor trebui să ofere răspunsuri la întrebări referitoare la sursele de finanțare și modalitatea de constituire, funcționare și administrare?

Încă din timpul dezbaterilor la PNS, MADR nu a oferit decât o declarație de intenție privind un instrument de gestionare integrată a riscului, departe de ce ar trebui să reprezinte o prezentare în cadrul unei fișe de intervenție a unui instrument integrat și din acest motiv, simțim nevoia de a recapitula public, încă o dată, opiniile susținute în timpul dezbaterilor la PNS:

• ALIANȚA a propus, susține și este de acord cu orice inițiativă de realizare a unui sistem de management al riscului pornind de la principiul încheierii unor polițe de asigurare de către fermieri într-un sistem de contribuții obligatorii de tipul PAID (sistemul de asigurări obligatoriu al locuințelor la dezastre naționale).

• ALIANȚA înțelege și susține că acest sistem PAID trebuie să asigure, în baza unei contribuții fixe, o despăgubire de bază, limitată la o valoare maximă admisă corelată cu gradul de daună, pentru o serie de riscuri catastrofice, așa cum vor fi definite. Pentru cei care doresc să își asigure riscurile la valori mai ridicate, o vor putea face în baza unor asigurări facultative.
• ALIANȚA solicită pe această cale MADR să convoace membrii grupului de lucru tehnic pentru dezbateri cu o tematică clară și prestabilită, separată între sectorul vegetal, zootehnic și horticultură (legume, fructe, vie) deoarece tematica riscurilor este diferită, unde sistemul de lucru să fie bazat în prima fază pe dezbateri între reprezentații MADR și fiecare organizație participantă, după care MADR să prezinte scheletul acceptat și asumat pe care dorește să dezvolte sistemul, moment în care discuțiile se pot derula cu toate organizațiile participante.

• ALIANȚA susține în continuare derularea submăsurii 17.1 privitoare la decontarea parțială a polițelor de asigurare, dar solicită reducerea birocratizării excesive a măsurii, care crează încă mari probleme în accesarea măsurii de către fermieri, dar și un volum imens de lucru și în mare parte inutil pentru AFIR.

• ALIANȚA nu este de acord să susțină nici un fel de sistem de management al riscului bazat pe organizarea unui FOND MUTUAL, în condițiile în care legislația care există la acest moment nu oferă suficiente garanții privitoare la modul de funcționare și gestionare al acestuia. Mai mult, nu avem cunoștință despre o propunere care să prezinte o strategie argumentată solid în privința modului cum s-ar putea face un FOND MUTUAL într-adevăr benefic pentru realizarea acestui deziderat.

• ALIANȚA nu dorește să acorde un CEC în alb nici unei autorități de stat, fără un angajament clar din partea acesteia, asumat și scris, prin care se stabilește fără echivoc direcția către care se va duce procesul decizional și se asuma obligația ca acest parcurs să nu fie apoi deturnat către alte formule total diferite de cea inițială.

*Informații suplimentare pot fi furnizate solicitând în scris la Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Delegația Alianței pentru Agricultură și Cooperare a participat la cea de-a zecea ediție a Congresului Agricultorilor Europeni organizat de COPA-COGECA, în perioada 12-14 octombrie, în Sibenik, Croația, cu tematica: O agricultură europeană rezilientă și provocările mondiale.

Evenimentul a avut peste 40 de vorbitori și au fost prezenți peste 350 de producători, reprezentanți de cooperative și organizații ale acestora din Europa.

Detalii privind acesta se găsesc aici: http://europeanfarmerscongress.eu/; #FarmersCongress22@COPACOGECA.

Printre aspectele de interes pentru fermierii și cooperativele din România s-a discutat de:

- Necesitatea urgentării aprobării utilizării tehnicilor de ameliorare moderne;

- Propunerea de regulament privind utilizarea sustenabilă a produselor de protecția plantelor;

- Prețurile foarte crescute la inputuri;

- Necesitatea oferirii de alternative înainte de a interzice substanțe de protecția plantelor;

- Nevoia de actualizare a legislației privind animalele carnivore mari;

- Criza cauzată de Războiul din Ucraina;

- Seceta pedologică și arșița atmosferică;

- Instrumente de managementul riscurilor în Agricultură flexibile și adaptate la specificitățile fiecărui stat;

- Planurile Naționale Strategice și strategiile dezbătute;

- Promovarea agriculturii ca o soluție pentru asigurarea hranei, securității alimentare a globului și un contributor important la biodiversitate și mediu, nu un dușman așa cum lasă de înțeles directiva privind poluarea industrială că este zootehnia sau Pactul Ecologic European, Strategia de la Fermă la Consumator și Strategia Biodiversitate.

Delegația română a ridicat problemele cele mai stringente cu care se confruntă fermierii și cooperativele din țara noastră. AAC a susținut public ca instrumentele pe care le are astăzi fermierul european sunt insuficiente pentru a rămâne sustenabil iar problemele provocate de criza actuala trebuie să își găsească răspuns și susținere europeană nu doar locală.

La categoria provocărilor din agricultură, fără menționarea celor evidente, create de criza sanitară, de conflictul prelungit din Ucraina și consecințele sale multivalente pe care întreaga lume le resimte, Comisia Europeană merge mai departe, în același ritm, cu implementarea Pactului Verde iar strategia ”De la fermă la consumator”, așa cum a fost lansată este o adevărată provocare, care însă devine impediment în noile contexte.

Exemplul elocvent este cel al unui Regulament care se dorește a fi instrument al acestei Strategii: Regulamentul privind utilizarea sustenabilă a pesticidelor. Fără a menționa că reducerea sub forma unor procente nete nu are nicio justificare iar dacă forma actuală va fi aprobată, producția României va suferi o scădere de 40%, conform estimărilor AAC.

Prețurile inputurilor cresc și există o reală problemă cu capacitatea de autosusținere a fermierilor, dublată de o criză a fertilizanților. În România, foarte mulți fermieri nu mai pot susține COSTURILE de producție , iar aceasta este o problemă generală a fermierului European. Dublate de o interdicție de a utiliza suficiente pesticide, cei care vor mai reusi să producă vor produce cu costuri foarte mare, ceea ce va impacta prețul final și jumătate de miliard de consumatori europeni. 

Este clar ca fermierii și cooperativele au nevoie de mai multe instrumente pentru a-și putea continua activitatea în aceste condiții și să nu se ajungă la o problemă socială. Pentru acești oameni, dacă se vor afla în imposibilitatea de a mai face agricultură, șansele să se reprofileze sau să își găsească alte locuri de muncă sunt mici. Se va ajunge la o problemă socială care ne va costa pe noi toți mai mult. Pentru a avea acces mai facil la instrumente este necesar ca actele delegate ale regulamentului PAC să cuprindă flexibilizări pentru a permite asigurarea cofinanțării instrumentelor de managementul riscurilor adaptate la nevoile specifice ale fiecărui stat.

Una dintre soluții este ca autoritățile europene, să introducă în același pachet, alături de proiectul de regulament privind utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor, proiectul de directiva/regulament pentru utilizarea inovării și a tehnicilor de ameliorare moderne.

Conflictul din Ucraina se prelungește, din păcate. Se pare că nu va exista consens prea repede, în ciuda tuturor eforturilor. Poporul ucrainian va trebui susținut în tot acest timp și chiar o bună perioadă după încheierea conflictului, fiindcă violența atacurilor este de neimaginat. Ajutorul va trebui să vină de la fiecare dintre noi, iar Uniunea Europeană trebuie să fie, în continuare, solidară. România și celelalte state vecine au susținut acest ajutor, uneori chiar prin sacrificarea unor interese proprii. Cerealele din Ucraina au prețuri mult mai mici și au fost importate în cantități mari iar acest lucru nu este posibil să nu creeze dezechilibre ale prețurilor și ale capacităților logistice, dar NU putem fi de acord cu importul de floarea soarelui, porumb tratate cu substanțe interzise în U.E. sau cu rapiță modificată genetică care ajunge pe teritoriul european, din moment ce producătorilor noștri li se aplică reguli mult mai stricte.

Îngrijorările delegației române au fost confirmate și în concluziile președinților Copa și Cogeca care atras atenția asupra situației noi, cu provocări inedite și extrem de complicată în care se află sectorul agro-alimentar european.

Cea de-a 11-a ediție a Congresului Fermierilor Europeni, va avea loc în anul 2024, în România, în București iar acesta va fi un nou prilej prin care vom putea arăta colegilor  europeni care sunt provocările majore ale fermierilor și cooperativelor noastre.

Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, însumează aproximativ 3500 de fermieri care lucrează o suprafață totală de 2,5 mil ha, la care se adaugă 1,5 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează a cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului agroalimentar românesc.

Pentru informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Scrisoare deschisă către MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE

Domnului Ministru Petre DAEA,

MADR trebuie să urgenteze finalizarea proceselor verbale și raportul centralizator privind calamitățile generate de seceta pedologică

Stimate Domnule Ministru,

Alianța pentru Agricultură și Cooperare dorește să se adreseze dumneavoastră si Instituțiilor pe care M.A.D.R. le are în subordine, respectiv, le conduceți, cu privire la importanța urgentării realizării proceselor verbale de evaluare și constatare a daunelor produse de seceta pedologică severă și arșița atmosferică.

Deși Fermierii au transmis ÎNȘTIINȚĂRI DE DAUNE la culturile agricole înființate în anul agricol 2021 - 2022 cauzate de fenomenul meteorologic asimilat unei calamități naturale – seceta severă pedologică și atmosferică - manifestată în perioada septembrie 2021 – august 2022 și au solicitat evaluare și soluționare în conformitate cu atribuțiile legale stabilite de legislația în vigoare sunt multe zone unde fermierii au depus înștiințări la primării de 30-45 de zile și nu au fost realizate și transmise procesele verbale.

Vă reamintim că procesele verbale sunt foarte importante atât pentru a informa APIA, ANAF, cât și pentru elaborarea și aprobarea cadrului legal pentru acordarea despăgubirilor în funcție de cât de gravă și de mare este amplitudinea fenomenului corelat cu procentul de până la maximum 40% din cheltuielile calculate în fișele tehnologice de un institut de cercetare de profil(ICEADR), care pot fi acordate.

Pentru că abia după ce MADR deține raportul centralizator care cuprinde pierderile totale suferite de fermierii din România care au depus înștiințări de daună, se poate notifica Comisia Europeană privind intenția țării noastre de a acorda despăgubiri și suma totală care va fi acordată ținând cont de maximul prevăzut de legislația europeană, trebuie urgentată centralizarea acestora și insistăm pentru finalizarea raportului centralizator până la 1 octombrie 2022 pentru a avea sumele necesare la rectificarea bugetară și putea acorda despăgubirile până la 31.12.2022.

Stimate Domnule Ministru, vă solicităm a dispune, în regim de urgență toate măsurile posibile care se impun, făcând uz de pârghiile guvernamentale de comunicare de care dispuneți în relația cu Direcțiile Agricole, Prefecturile, Consiliile Județene pentru a urgenta realizarea proceselor verbale de evaluare și constatare a daunelor produse de seceta pedologică severă și arșița atmosferică, realizarea și comunicarea publică a raportului centralizator privind calamitățile generate de seceta pedologică, prevăzut în anexa nr. 5 la Ordinul 97/2020 cu modificările și completările ulterioare, până la 10 octombrie 2022.

Dați dovadă de seriozitate și profesionalism!

Pentru informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

În numele tuturor membrilor și organizațiilor membre ale celor 4 organizații.

PRO AGRO - Ionel ARION

LAPAR - Nicolae VASILE

UNCSV - Mircea BĂLUȚĂ

APPR - Nicolae SITARU

Alianța pentru Agricultură și Cooperare își declară solidaritatea și susținerea față de manifestul pașnic al fermierilor cehi, organizat între 15 și 16 septembrie 2022, la Praga, cu ocazia reunirii Consiliului informal AgriFish.

Fermierii vor retransmite miniștrilor reuniți la Consiliul de Miniștri – AGRIFISH, principalele probleme cu care se confruntă cu scopul de a trage un nou semnal de alarmă cu privire la incertitudinea viitorului agriculturii europene, greu încercată în ultimii ani.

Măsurile solicitate de fermierii din Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia, Bulgaria, Croația, Estonia, Lituania și România au luat forma unui Memorandum care va fi prezentat miniștrilor în cadrul unei Conferințe de presă, care va avea loc în fața Centrului de Congrese din Praga, unde vor defila convoaiele pașnice ale fermierilor prezenți.

Cele 4 organizații membre ale Alianței pentru Agricultură și Cooperare (PRO AGRO, LAPAR, APPR și UNCSV) sunt semnatare ale Memorandumului de la Praga, prin care alături de omologii din celelate state semnatare, solicită sprijin politic pentru implementarea unor măsuri de protecție pentru fermieri și cooperative, astfel:

Măsuri pe termen scurt:

1) Suspendarea certificatelor de emisie cel puțin pe termen scurt;

2) Limitarea prețurilor la energie și compensarea fermierilor pentru prețurile ridicate la îngrășăminte și alte inputuri agricole vitale;

3) Suport pentru ca produsele agricole ucrainene să ajungă pe piețele de export ale țărilor terțe, unde aceste produse sunt foarte necesare, dar în același timp trebuie să se implementeze măsuri care să contribuie la atenuarea problemelor logistice, a prețurilor de piață și a veniturilor pentru fermierii locali din statele membre relevante. Este crucial să fie protejați producătorii naționali de pericolul de a fi victime ale circumstanțelor cauzate de liberalizarea importurilor din Ucraina, circumstanțe care vor duce la anumite falimente ale fermierilor autohtoni;

4) Extinderea cadrului temporar de criză pentru a permite statelor membre să utilizeze flexibilitatea prevăzută de normele privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia în contextul invaziei Ucrainei de către Rusia;

Măsuri pe termen lung:

1) Promovarea autosuficienței energetice a fermierilor, inclusiv prin forme de asociere cu rol economic ale acestora;

2) Având în vedere creșterea sarcinii birocratice asupra fermierilor, provocările climatice existente, impactul potențial al implementării Pactului Verde european, impactul crizei globale și necesitatea de a consolida securitatea alimentară, este necesară o creștere a finanțării în cadrul Politicii Agricole Comune

3) Alocarea de fonduri/resurse europene pentru cercetarea ameliorării, precum și susținerea unei poziții bazate pe o bază pur științifică privind dezvoltarea de noi soiuri rezistente, inclusiv NGT;

4) Respingerea oricărei obligații stabilite prin proiectul de Regulament SUR de a reduce cantitățile de pesticide utilizate de statele membre care au un consum de Produse de protecția plantelor sub media europeană;

5) Creșterea limitei ajutorului de minimis pentru producția agricolă primară.

Fermierii europeni sunt hotărâți să nu cedeze presiunilor constante pe care politicile europene recente le exercită asupra activității lor și să își intensifice formele de protest dacă nu vor exista reacții pozitive la solictările lor.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare privește cu neîncredere propunerea raportorului Eugenia Rodríguez Palop de modificare a Articolului 39 al Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

Europarlamentarul Eugenia Rodríguez Palop este raportor alternativ pentru proiectul de aviz al Comisiei pentru agricultură, iar prin propunerea lansată dorește să facă PAC post-2027 sustenabilă „social, economic și ecologic”, schimbând accentul politicii de la „creșterea productivității agricole” la „asigurarea autosuficienței”, în același timp „protejând ecosistemele agricole” și „asigurând o tranziție eficientă.”

Rodríguez Palop consideră oportună modificarea substanței obiectivelor Politicii Agricole Comune, deși nu există temei pentru această modificare, altul în afară de „calea verde” pe care decidenții europeni o urmează obsesiv, în ciuda tuturor avertismentelor venite din partea fermierilor și cooperativelor din toate statele membre.

Bazele Politicii Agricole Comune sunt stabilite în Art. 39 din Tratat unde sunt înscrise în mod clar principiile furnizării consumatorilor de alimente la prețuri accesibile în cantități adecvate și garantarea fermierilor cu un venit adecvat, iar prin propunerea raportorului se dorește ca aceste principii să fie înlăturate, iar noi, fermierii și cooperativele din România nu putem fi de acord cu această modificare!

Accesul consumatorilor la alimente nu poate fi înlăturat dintre obiectivele Politicii Agricole Comune, fiindcă reprezintă unul dintre principalele meniri ale agriculturii: să fie furnizor de alimente. Fermierii sunt generatori de hrană pentru oameni și așa trebuie să rămână! Prețul accesibil pentru consumatori este vital, mai ales într-o Europă care susține lupta împotriva foametei.

Cum vor fi susținute obiectivele ca „foamete zero”, în contextul modificării propuse? Spre ce se va orienta agricultura, dirijată de aceste modificări, din moment ce nu mai are ca obiective principale asigurarea hranei în cantități suficiente și la prețuri accesibile?

De asemenea, cum vor fi protejați fermierii de lipsa fondurilor și de falimentele iminente, dacă alimentele vor deveni prea costisitoare pentru populație? Se vor reorienta spre laboratoare, unde să creeze alimente sintetice, care deși sintetice, vor asigura durabilitatea atât de dorită de Comisie, fără gestionarea corectă a riscurilor?

Organizațiile membre ale Alianței consideră că prin aceste modificări se creează un precedent periculos, fiindcă nu doar că, între obiectivele Politicii Agricole Comune se introduc obiective care nu sunt conectate la agricultură, ci mai grav, sunt înlăturate, în mod voit obiectivele reale ale agriculturii. Nu putem fi de acord, sub nicio formă, cu masacrarea articolului 39 din TFUE.

Pe lângă lobby-ul întreprins împreună cu statele membre, COPA-COGECA, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a transmis, în cursul zilei de ieri, 5 septembrie 2022, toate aceste nemulțumiri și îngrijorări către eurodeputații români, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Reprezentanța Permanentă a României la U.E., solicitând sprijin pentru respingerea modificării obiectivelor PAC.

Sprijinul politic al reprezentanților români pe lângă instituțiile Uniunii este vital în aceste momente decisive pentru soarta agriculturii europene.

Pe această cale, tragem un semnal de alarmă public și solicităm tuturor europralamentarilor care reprezintă România, Reprezentanța permanentă la Brusseles, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, să țină cont de necesitatea asigurării securității și siguranței alimentare pentru întreaga populație din Uniunea Europeană și să respingă amendamentul propus de doamna Rodríguez Palop sau altele posibile, care au același efect.

Pentru informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, însumează aproximativ 3500 de fermieri care lucrează o suprafață totală de 2,5 mil ha, la care se adaugă 1,5 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează a cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului agroalimentar românesc.